Trenurile merg cu rulmenţi fabricaţi la Bârlad

CAI FERATE

Din 2005 până în prezent, compania a aplicat pentru fonduri în valoare de 2.605.700 de lei, din care a obţinut mai mult de jumătate. În condiţiile în care România riscă să piardă unele fonduri alocate în 2007, iar plăţile pentru patru programe au fost întrerupte, managerii URB Bârlad pun degetul pe rană şi arată de ce s-a ajuns în această situaţie şi ce soluţii sunt pentru ieşirea din impas.

 

„URB Bârlad investeşte continuu în dezvoltare, o prioritate a strategiei noastre fiind extinderea internaţională. Fondurile europene sunt, în acest sens, esenţiale pentru a ne ajuta să răspundem exigenţelor tehnice şi de calitate impuse de partenerii noştri”, a spus Corneliu Pricope, Managerul General al Fabricii Rulmenţi Bârlad.

 

Până în prezent, fabrica de la Bârlad a obţinut prin Programele „Cercetare de excelenţă”, „Parteneriate” , Programe Naţionale şi Programe Operaţionale Sectoriale, finanţări nerambursabile în valoare de 2.605.700 de lei, dintre care a primit până acum 1.605.462 de lei. Banii au fost folosiţi în principal pentru creşterea performanţelor şi a competitivităţii rulmenţilor pentru aplicaţiile feroviare în vederea pătrunderii SC Rulmenţi Bârlad pe piaţa germană, prin certificarea ca furnizor de rulmenţi pentru aplicaţiile feroviare pentru Deutsche Bahn (Căile Ferate Germane). În acest sens, fabrica a cumpărat instalaţii moderne impuse de standardele naţionale şi internaţionale în vigoare referitoare la rulmenţii feroviari.

 

Trei soluţii pentru acces mai rapid la fondurile UE

 

„Accesarea fondurilor europene nu este un proces simplu, dar nici imposibil. Sunt soluţii pentru simplificarea lui, astfel încât România să nu rişte să intre în procesul de dezangajare, acum, după ce au fost suspendate plăţile pentru patru programe”, a mai spus Corneliu Pricope.

 

Experţii SC Rulmenţi Bârlad susţin că sistemul de rambursare este greoi deoarece proiectele din Regiunea Nord-Est se depun la ANCS Iaşi, unde un singur specialist verifică proiectele. Soluţia ar fi înlocuirea cu un sistem de audit local la beneficiar. De asemenea, este necesară simplificarea documentelor pentru decontare, care s-ar putea face prin întocmirea unui raport sintetic al cheltuielilor avizat de către auditori. O a treia propunere este să se renunţe la scrisoarea de garanţie bancară – care obligă beneficiarul să blocheze o sumă echivalentă cu suma nerambursabilă -, iar investiţiile din contractul de finanţare să fie considerate garanţie bancară.

 

Ismail Tuyun, Directorul Financiar al URB Group, a arătat că, din totalul investiţiilor operate de SC Rulmenţi Bârlad în perioada 2010 – 2012, fondurile europene reprezintă 12,21% şi că fabrica are în vedere alte trei proiecte pe care să le deruleze cu ajutorul fondurilor europene. Tuyun a atras atenţia că şansa României de a suplini scăderea investiţiilor străine de la opt miliarde de euro în 2008 la 1,9 miliarde de euro în 2011 este creşterea ratei absorbţiei.

 

SC Rulmenţi Bârlad a avut în 2011 un profit brut de 8,2 milioane de dolari, la o cifră de afaceri de 86.118.399 milioane de dolari. La nivelul grupului URB, care mai deţine fabricile de rulmenţi ART din Turcia şi MGM din Ungaria, profitul brut a fost anul trecut de 7,3 milioane de dolari, iar cifra de afaceri, de 99.246.803 milioane de dolari.