Contactat de New York Times, un purtător de cuvânt al Deutsche Bank a refuzat să comenteze informaţiile, percizând însă că banca germană a decis în 2007 că „nu se va angaja în noi tranzacţii cu entităţi din ţări precum Iranul, Siria, Sudanul şi Coreea de Nord, şi că va renunţa la afacerile în derulare cât mai urgent posibil”.
Din 2009, Departamentul Justiţiei, Departamentul Trezoreriei şi procuratura din Manhattan au pus sub acuzare cinci bănci străine, printre care Barclays şi Credit Suisse, suspectate că ar fi rulat miliarde de dolari prin subsidiarele americane în serviciul unor clienţi din Iran, Cuba şi Coreea de Nord, ţări supuse sancţiunilor economice.
Investigaţiile împotriva celor cinci bănci au condus la înţelegeri prin care instituţiile financiare au plătit sancţiuni importante, de sute de milioane de dolari.
Băncile americane nu pot efectua tranzacţii cu Iranul potrivit prevederilor legale, astfel că au reuşit să evite afaceri care le-ar fi expus la astfel de acuzaţii.
Banca americană Standard Chartered va plăti suma de 340 milioane de dolari pentru a pune capăt unei investigaţii similare, după ce autorităţile din New York au acuzat instituţia că ar fi rulat prin subsidiara americană 250 miliarde de dolari în beneficiul unor bănci şi companii iraniene.
În cazuri asemnănătoare anterioare, cea mai mare sumă a fost obţinută de la grupul olandez ING, care a acceptat în iunie să plătească 619 milioane de dolari pentru a pune capăt investigaţiilor. Credit Suisse a plătit 536 milioane de dolari.
HSBC este suspectată de asemenea de încălcarea sancţiunilor impuse Iranului, iar divizia mexicană a băncii a fost amendată în iulie cu 27,5 milioane de dolari pentru că ar fi „închis ochii” la spălare de bani.
Investigaţia privind Deutsche Bank este în fază incipientă şi nu există încă suspiciuni că banca a mai făcut afaceri cu Iranul prin subsidara americană după 2008, când legislaţia a fost modificată astfel încât să blocheze astfel de tranzacţii, potrivit surselor citate de NYT
