1. Indicele chiloţar
În anii ’70, Alan Greenspan, fostul preşedinte al Rezervelor Federale, conducea cu succes propra firmă de consultanţă economică. Unul dintre indicatorii economici pe care-l urmărea cu atenţie pentru deciziile sale de investiţii consta în evoluţia vânzărilor de lenjerie mesculină. Teoria pe care se baza spune că în perioadele de expansiune economică vânzările de lenjerie sunt pe plus, în timp ce reducerea vânzărilor sunt cauzate de diminuarea veniturilor bărbaţilor, forţaţi să fie mai strânşi la pungă.
Acest indicator este relevant pentru bărbaţi, care taie rapid din cheltuielile considerate neesenţiale pentru a le corela cu veniturile mai mici. În cazul femeilor, comportamentul acestora este subordonat cerinţelor modei, dovadă fiind succesul de piaţă al creaţiilor Victoria’s Secret lansate în plină criză financiară.
Vânzările de lenjerie masculină a fost în scădere pe durata recesiunii economice din SUA, în prezent înregistrîndu-se o revenire a acestui indicator pe plus.
2. Indicele Marinei
Apetitul pentru a face parte din corpul puşcaşilor marini, echipele de elită ale armatei americane, reflectă fidel starea economiei naţionale. Aceasta constă în analiza statisticlor recrutărilor pentru această armă. În situaţia unui climat economic sănătos numărul celor care doresc să se înroleze este constant, dar creşte când condiţiile de pe piaţa muncii se îmrătăţesc. Dacă armata este analizată strict din punct de vedere economic, atunci se observă că în perioadele de stagnare sau recesiune economică, posturile oferite au grad de risc mai ridicat decât media, sunt plătite mai prost, şi condiţiile de angajare sunt mai restrictive decât în mod obişnuit. De aceea, dacă se înregistrează concurenţă pentru ocuparea acestor posturi înseamnă că cetăţeanul mediu este dispus să-şi asume mai multe riscuri pentru un loc de muncă sigur, chiar dacă mai prost plătit.
3. Indicele “Chelneriţe sexy”
Un alt indicator, care nu poate fi cuantificat de nici o statistică, pentru că nu reprezintă ceva concret a fost avansat de New York Magazine, care consideră că frumuseţea ospătăriţelor (Hot Waitress Index) indică fidel sensul în care se-ndreaptă economia. Teoria care stă la baza utilizării unui asmenea indicator spune că în vremurile de avânt economic, persoanele cu un fizic atractiv găsesc locuri de muncă mai bine plătite în business-uri precum modeling, marketing, actorie, publicitate, show-business, domenii în care frumuseţea fizică este obligatorie.
Când economia este lovită de recesiune, unul dintre puţinele locuri unde la angajare contează cel mai mult tinereţea şi aspectul fizic sunt restaurantele. Cum este evaluat însă acest indicator e dificil de spus, pentru că nu poate fi pus în nicio o ecuaţie. Doar prin interviuri luate celor mai atrăgătoare chelneriţe, pentru a se verifica de la câte alte cereri pentru angajare au fost tratate cu refuz.
4. Indicele fustelor mini
În perioadele de boom economic, sau mai bine spus de majorare a veniturilor gospodăriilor, lungimea fustelor scade. În sens invers, teoria spune că recesiunea aduce cu ea tendinţa de lungire a fustelor. Din 1920 până-n prezent se constată o suprapunere a dinamicii lungimii fustelor peste ciclurile econoimice globale.
Problema este că această tendinţă ţine de modă, a cărei globalizare este cu mult mai mare decât dezvoltarea economică. De exemplu, dacă economia românească scade, cum se-ntâmplă în prezent şi cea a Germaniei se află pe plus, lungimea fustelor este aproximativ egală în ambele state. Deci acest indicator putea fi privit doar ca unul global, corelat cu economia globală şi nu cu PIB-ul României.
Perioada sfîrşitului deceniului al şaselea şi începutul celui de-al şaptelea ai secolului trecut este caracterizată de fuste foarte scurte. Această perioadă corespunde unei relaxări a politicilor fiscale, creştera productivităţii muncii, investiţii masive şi costuri reduse energetice, ceea ce a condus la un boome economic. Primul şoc petrolier a adus rapid dispariţia acestei mode la sfârşitul anilor 70.
Recent, boom-ul economic a adus scurtarea graduală a fustelor până-n 2009. Ce-i drept, în prezent nu putem vorbi decât de o inerţie în domeniu, dovadă că persistă şi în timpul recesiunii. O explicaţie ar consta în faptul că-n perioadele mai grele, oamenii sunt mai conservatori, în timp ce în cazul bunăstării preocupările legate de timpul liber şi de distracţii primează.
Acest indicator a funcţionat şi-n anii 20, nebunii ani de după Primul Război Mondial, prima oară în perioada modernă când moda a devenit extravagantă, urmată de depresiunea din anii 30, când conservatorismul a atins cote maxime.
Dacă ar fi să ne luăm după acest indicator, o tendinţă de tăiere în continuare a fustelor ar indica o revenire economică în perioada următoare. Urmărirea prezentărilor de modă pentru primavara-vara anului viitor pot da o imagine a PIB-ului global pentru 2013.
5. Cererea pentru rulote
Pentru SUA, vânzările de rulote ţin ritmul economiei. Astfel, scăderile de la începutul anilor 80, 90 şi 2001, au anticipat ciclurile economice. Creşterea din 2011 nu mai corespunde modelului, însă aici poate fi o influenţă a scumpirii biletelor de avion şi a tendinţei de a scurta distanţa călătoriilor şi lipsa planificărilor cu mult timp înainte.
Vânzările de rulote în SUA
- 2008: 237,000
- 2009: 165,000
- 2010: 242,300
- 2011: 252,200
- 2012: 240,000
6. Creşterea numărului de divorţuri
Procesele de divorţ sunt costisitoare. Din acest motiv cuplurile care vor să se despartă amână pentru perioadele când veniturile lor cresc. Tendinţa de creştere a divorţurilor din ultima perioada pare a indica o creştere a încrederii în şansele de revenire rapidă a economiei. De remarcat că în 2009, 57% dintre avocaţii americani vedeau o scădere mare a numărului de cupluri care se separau, în timp ce rata divorţurilor din SUA a crescut cu 20% în primele şase luni din acest an.
7. Evoluţia liftingurilor faciale
Nimeni nu are în realitate nevoie de operaţii estitice, mai ales când e vorba de înlăturarea ridurilor, astfel că aceste proceduri cosemtice sunt în strânsă legătură cu finanţele personale. o creştere semnificativă în 2011 arată de asemenea un optimism crescut în revenirea economică a SUA
Numărul de liftinguri faciale
- 2007: 118,414 procedures
- 2008: 112,933
- 2009: 103,625
- 2010: 112,955
- 2011: 119,026
La noi, numărul acestor proceduri este mult prea mic pentru a putea analiza tendinţele de o piaţă minusculă. Implanturile de silicoane nu este relevant, deoarece ţine de modă, femeile renunţând la multe alte produse sau servii pentru a fi în trend. Mai ales când o pereche de silicoane a început să fie privită ca pe o investiţie pentru reuşita profesională.
8. Indicatorul Waffle House
Cu program non-stop, Waffle House este o reţea de restaurante care indică variaţiile veniturilor sau gradul de afectare din cauza unor calamităţi a gospodăriilor dintr-o anumită zonă sau oraş .
Dacă un restaurant popular din această categorie este închis semnalizează un eveniment de amploare pentru acea regiune. Craig Fuguate, consultant la FEMA a creat un cod de culori pentru a evolua sănătatea financiară a unei comunităţi. “Verde înseamnă că restaurantul serveşte meniul integral, semn că nu se înregistrează probleme deosebite în comunitatea respectivă. Galben este pentru meniuri reduse, ceea ce semnifică probleme în asigurarea utilităţilor sau discontinuitatea lanţului de aprovizionare cu alimente. Culoarea roşie este pentru restaurant închis, care înseamnă probleme majore sau condiţii nesigure pentru comunitatea pe care o deserveşte”.
Prin extrapolare, la noi am putea compara doar cu şaormeriile deschise non-stop. Eventual prin gradul de diversificare a meniurilor şi a orarului a acestor tipuri de unităţi din România. Sau cel mai bine legătura s-ar putea face mai uşor cu numărul de covrigării, al căror număr a crescut la fel de mult ca cel de la sfârşitul anilor 90, când economia regresa puternic.
