„Şoc – noile tabele de pensii” aşa sună titlul de deschidere în ultima ediţie a publicaţiei bulevardiere „Bild am Sonntag”. Pe baza unor cifre şi modele de calcul folosite în Ministerul Muncii, persoanele cu un salariu brut de 2500 de euro şi o vechime în muncă de 35 de ani, vor primi, începând cu anul 2030, o pensie de numai 688 de euro. Suma reprezintă exact graniţa „oficială” de la care începe sărăcia în Germania. Vârstnicii care nu dispun de minimum necesar pentru a supravieţui, beneficiază de o „asigurare de bază” – obţinută din impozitele încasate de stat, menită a garanta existenţa demnă a seniorilor.
Sărăcia nu ameninţă doar casnicele, salariaţii fără normă întreagă sau pe cei cu lefuri mici, ci aproape pe toţi cei care lucrează astăzi în Germania – acesta este mesajul lansat de Ursula von der Leyen. Germanii, susţine ministrul federal al Muncii, ar avea nevoie urgentă de „asigurări suplimentare la bătrâneţe, pentru a evita sărăcia la apusul vieţii.” În fond, problema nu este nouă – vina se regăseşte într-o realitate care ar trebui să bucure: în medie, speranţa de viaţă creşte în Germania. Ceea ce însă implică şi o perioadă mai lungă în care seniorii primesc pensiile din fondul comun de stat. Guvernul federal planifică reducerea treptată a raportului dintre nivelul pensiei şi venitul salarial, de la 51 de procente în prezent la 43 la sută în anul 2030, scriu cei de la Deutsche Welle.
Criza de sistem a pensiilor publice
Dacă un salariat „normal” – deşi o treime din angajaţii germani câştigă mai puţin de 2500 de euro, precum în exemplul iniţial – trebuie să se aştepte la o pensie echivalentă cu ajutorul social, atunci „viitorul tinerei generaţii se află de pe acum în joc”, după cum a formulat ministra germană de resort. Nu doar nivelul scăzut al pensiilor ridică probleme, ci şi inechitatea: chiar şi cei care nu au muncit deloc sau au contribuit foarte puţin la fondul de pensii, beneficiază totuşi de o „asigurare de bază”. Ce rost are atunci să munceşti zi de zi, când pensiile vor fi identice cu ale celor care au preferat să se odihnească o viaţă întreagă?
Soluţia pe care o propune von der Leyen este un „surplus”: pensiile mici pot fi suplimentate până la 850 de euro lunar, pentru cei care au contribuit ani la rând la fondul de pensii dar care pot dovedi că au încheiat şi o asigurare privată pentru seniori. Suplimentul propus de oficialul german ar urma să fie finanţat din bugetul asigurărilor de pensii. Propunerea este însă criticată chiar şi de către membrii ai partidului din care face parte von der Leyen. Tocmai pentru că tinerii nu mai pot spera la pensii decente, este greşit să le ceri să plătească şi mai mult la asigurările de pensie, scrie Jens Spahn din cadrul fracţiunii tinere a CDU/CSU din Bundestag, pe pagina sa de Facebook. Ca o primă reacţie la situaţia îngrijorătoare, tânărul creştin-democrat se declară în favoarea „unei pensii de bază finanţată din încasările de la impozit. „
Introducerea unei pensii suplimentare, în forma propusă de von der Leyen, este respinsă şi de liberali, membrii ai coaliţiei de guvernământ de la Berlin. „Nu există, în acest sens, nici un fel de înţelegere în contractul de guvernare”, anunţa şeful grupului democrat-liberal din Bundestag, Rainer Brüderle, citat de săptămânalul „Focus”. Vicepreşedintele FDP din Camera Inferioară a Parlamentului, Heinrich Kolb, anunţa că o astfel de pensie ar depăşi fondurile de care dispune Casa de Pensii.
Pensii suplimentare doar pentru câţiva
Secretarul general al social-democraţilor, Andrea Nahles, o acuza pe von der Leyen de eşec în combaterea sărăciei în rândul seniorilor. Fenomenul nu poate fi contracarat decât cu contracte tarifare general valabile şi cu stabilirea unui salariu minim pe economie. „Pentru aceste scopuri ar trebui să lupte doamna von der Leyen, în loc să susţină pensia suplimentară doar pentru câţiva” declara Nahles pentru publicaţia „Bild”.
Expertul pe probleme de pensie din cadrul Partidulu Stângii din Bundestag, Matthias W. Birkwald, califică datele prezentate de ministrul de resort ca fiind „şocante”, dar nu se declară surprins. „Doamna von der Leyen a stabilit diagnosticul corect, dar nu şi terapia eficientă”, declara Birkwald pentru Deutsche Welle. „Pensia suplimentară este precum un tigru fără dinţi în lupta împotriva sărăciei în rândul seniorilor, pentru că numeroasele obstacole o vor face accesibilă pentru cei mai puţini”. Tocmai salariaţii cu venituri mici nu îşi pot permite o asigurare privată pentru vârste înaintate. Reprezentanţii Stângii ridică ştacheta dintre sărăcie şi trai decent mult mai sus: „minimum unei rente de solidaritate” ar trebui să pornească de la 1050 de euro.
Birkwald nu este însă alarmat de scenariul privind reducerea drastică a pensiilor până în anul 2030. El atrage atenţia asupra creşterii continue a productivităţii şi a economiei în Germania. „Nivelul pensiilor ar putea fi menţinut, fără a prelungi perioada obligatorie de activitate a angajaţilor. Am putea finanţa pensii normale”, conchide optimist reprezentantul Partidului Stângii.
