Peste 85% din aceste fonduri au fost alocate în programe destinate administraţiei locale şi centrale şi companiilor de stat, a precizat Bălaşu, care a adăugat că această repartizare este una din cauzele pentru care miturile fondurilor europene pentru România au fost dărâmate de realitate.
Ea a arătat că aşteptările iniţiale erau ca injecţia de fonduri europene să ducă la o creştere a PIB-ului României de peste 25% în 2020 faţă de 2007, în timp ce realitatea arată o scădere economică de 11,7% în perioada 2007-2012, cu o creştere economică estimată la 0,9% în 2012.
Fondurile pentru IMM-uri din alocarea UE sunt de 3,072 miliarde euro, iar dacă se iau în calcul şi fondurile pentru agricultură se ajunge la 8,761 miliarde euro sau o pondere de 29% din totalul de 36,956 miliarde euro în perioada 2007-2013.
Pe programele operaţionale, IMM-urile au o pondere de 28% la POS pentru creşterea competitivităţii economice, 24% la POS pentru dezvoltarea resurselor umane, 28% la Regio şi 0 % la POS Transport şi POS Mediu.
Reprezentanta Volksbank România a menţionat ca deficienţe la gestionarea programelor cu fonduri europene timpul de răspuns al organismelor intermediare /OI/ de peste un an la peste 12.000 de proiecte, măsuri blocate, cum au fost cele vizând modernizări de mediu la marile companii industriale, programe blocate din cauza neregulilor la achiziţiile publice, deficienţe sistemice la procesul de selecţie.
Banca recomandă IMM-urilor care accesează fonduri europene să dispună de fonduri suficiente pentru cofinanţare (până la 40%), pentru acoperirea cheltuielilor până la rambursare (circa şase luni), să aibă în vedere termene mai lungi pentru derularea achiziţiilor şi să ia în considerare termene de 6-12 luni pentru semnarea contractelor
