“Obligaţiile contractuale în sarcina Hidro sunt de 19,8 Twh, câtă vreme producţia de energie electrică, care din cauza secetei prelungite instalate în 2011 şi care continuă din păcate şi în 2012, se va reduce în acest an la 12 TWh. Şi atunci că evident, deficitul de la 12 la 20 TWh, respectiv 8 mil TWh, va trebui să îl procure de pe piaţa liberă, la preţul de astăzi. Cumpărând energia foarte scump, la 300 sau 400 de lei megawatul, va trebui să îl revândă – evident în pierdere, băieţilor deştepţi, la 130 de lei MWh”, explică Borza.
Pentru a-şi acoperi deficitul de producţie, Hidroelectrica are nevoie de 2,8 miliarde de lei, bani pe care nu îi are. În prima parte a acestui an compania a înregistrat pierderi de 202 milioane lei, după pierderile de anul trecut de 124 milioane lei. Este însă de neînţeles cum una din cele mai profitabile companii de stat în urmă cu nici doi ani ajunge acum pe pierderi.
“Prin angajarea exclusivă a Hidroelectrica în susţinerea şi finanţarea proiectelor cu o componentă mai degrabă socială decât energetică”, consideră Borza.
În plus, în ultimii zece ani au fost investite sume colosale, aproape 3,5 miliarde de euro, dar au fost puşi în funcţiune noi capacităţi de producţie de numai 150 de MW putere instalată. Hidroelectrica a susţinut astfel lucrări complexe, dar cu o componentă energetică redusă. De altfel, weekendul trecut producătorul de energie a anunţat finalizarea lucrărilor de reabilitare ale ecluzei româneşti Porţile de Fier I, lucrări care au costat 236 de milioane de lei şi care au fost suportate integral de Hidroelectrica. Remus Borza spune că acest proiect ar fi trebuit cofinanţat şi de Ministerul Economiei şi cel al Transporturilor, şi nu exclusiv de companie.
