Acest fapt survine ca urmare a unor deficienţe grave din cadrul sistemului de gestionare şi control al programelor ‘Transport’, ‘Regional’ şi ‘Creşterea competitivităţii economice’. Problemele sunt legate de domeniul achiziţiilor publice, al bunei gestiuni financiare, precum şi de prevenirea şi detectarea fraudei şi a conflictelor de interese. Această acţiune este urmarea unei analize aprofundate şi înseamnă că nu se vor mai face plăţi până la adoptarea unor măsuri pentru remedierea acestor probleme. Creanţele vor fi însă rambursate imediat ce acţiunile necesare sunt întreprinse de autorităţile române, se menţionează în documentul citat.
De asemenea, pentru a proteja bugetul UE, au fost propuse corecţii financiare pentru aceste trei programe şi pentru programul ‘Mediu’. Acestea ar acoperi între 10 şi 25% din plăţi. Dar aceşti bani nu ar trebui pierduţi, apreciază executivul comunitar, iar dacă România acceptă corecţiile, sumele în cauză ar putea fi utilizate pentru alte proiecte – corect implementate – din cadrul aceluiaşi program.
Măsurile adoptate joi fac parte dintr-o procedură reglementată de protejare a intereselor financiare ale UE şi a modalităţilor de utilizare a banilor contribuabililor şi Comisia aplică aceleaşi norme şi standarde pentru toate statele membre.
În urma celor trei scrisori de joi, câte una pentru fiecare program vizat, România are la dispoziţie două luni pentru a reacţiona şi apoi pentru a demonstra că a luat toate măsurile necesare pentru a remedia deficienţele identificate şi că sistemele de gestionare şi control funcţionează în mod adecvat. Acest rezultat va trebui confirmat printr-un raport din partea Autorităţii Naţionale de Audit. Doar în acest caz Comisia va fi în măsură să reia plăţile.
‘Comisia solicită autorităţilor române să ia de urgenţă măsuri în acest sens, deoarece fondurile UE reprezintă principala sursă de investiţii în România şi, prin urmare, un factor esenţial de creştere. Ţara are nevoie de aceste fonduri, iar Comisia doreşte să reia plăţile cât mai curând posibil. Autorităţilor române le revine acum sarcina de a demonstra că sistemele de gestionare şi control funcţionează. În prezent, ceea ce contează sunt acţiunile urgente’, se menţionează textual în comunicat.
Timp de aproape trei ani, Comisia a fost angajată într-un dialog continuu cu autorităţile române cu privire la creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor UE, se adaugă în textul dat publicităţii joi. Au fost identificate probleme şi au fost solicitate soluţii cu scopul de a evita pierderea banilor din partea UE. În decembrie 2010, în urma unei iniţiative a preşedintelui José Manuel Barroso, României i s-a solicitat să elaboreze şi să pună în aplicare un plan de acţiune conţinând măsuri corective concrete pentru abordarea deficienţelor identificate. În plus, s-a recurs la expertiză externă din partea instituţiilor financiare internaţionale pentru a oferi asistenţă României în pregătirea şi implementarea proiectelor.
Au fost efectuate misiuni de audit de către CE şi autoritatea română de audit în 2010 şi 2011, menţionează comunicatul. În urma acestor misiuni, Comisia a identificat deficienţe grave cu privire la sistemul de gestionare şi control pentru fondurile structurale din România şi a întrerupt plăţile efectuate prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) şi al Fondului de coeziune, la mijlocul anului 2011. În decembrie 2011, Comisia a reluat plăţile, în urma angajamentului ferm al României de a îmbunătăţi sistemul de gestionare şi control pentru achiziţiile publice. Autorităţilor române li s-a solicitat ca, până la mijlocul anului 2012, să demonstreze că sistemul funcţionează în mod eficient. Cu toate acestea, rezultatele misiunilor de audit efectuate în iunie-iulie 2012 atât de auditori naţionali, cât şi de auditori ai Comisiei arată că persistă deficienţe grave. În aceste condiţii, Comisia nu poate efectua plăţi, afirmă executivul comunitar.
‘Scrisorile de presuspendare trimise astăzi (joi – n.r.) reiterează acţiunile care trebuie întreprinse la nivel naţional şi indică măsurile practice necesare pentru realizarea unui sistem de gestionare şi control eficient. Aceste măsuri nu constituie o surpriză, deoarece a existat un dialog constant între autorităţile române şi Comisie cu privire la măsurile necesare. Ar trebui să se tragă învăţăminte din experienţa perioadei actuale. Este vital ca viitorul sistem de gestionare şi control din România să abordeze deficienţele actuale şi să producă rezultate cu privire la proiecte care respectă reglementările juridice şi sunt viabile din punct de vedere economic, răspunzând provocărilor cu care se confruntă România’, se mai specifică în text.
Propunerile CE pentru perioada 2014-2020 se bazează pe premisa că instrumentele de investiţii ale UE răspund necesităţilor în materie de investiţii de pe teren şi că sunt disponibile resurse suficiente pentru a pune în aplicare reformele şi transformările structurale necesare pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale Strategiei Europa 2020, îşi încheie Comisia comunicatul privind intrarea în presuspendare a trei programe operaţionale sectoriale din România.
