money.ro: VW sfidează criza şi anunţă o creştere de aproape 10% în primele 9 luni ale anului:
În timp ce majoritatea producătorilor europeni se chinuie la limita falimentului, grupul Volkswagen anunţă o creştere a vânzărilor de aproape 10%, segmentul autoturismelor ajungând la 6,7 milioane unităţi. Cea mai mare piaţă de desfacere pentru VW rămâne Europa în ciuda scăderilor masive din Franţa (-7,2%), Spania (-15,8%) şi mai ales Italia (-19,3%), compensate însă de o creştere de peste 50% în Rusia, până la 234.932 de unităţi. Per ansamblu, vânzările VW în Europa au crescut cu 2,4%, depăşind 3 milioane de unităţi. Atenţie, statisticile grupului VW includ în această valoare şi vânzările în ţări din afara Europei, cum ar fi Africa de Sud, exporturile de aici fiind gestionate de departamentele europene. Germania rămâne cea mai mare piaţă europeană, creşterea de trei procente aducând vânzările până aproape de 900.000 de unităţi. Tot în creştere sunt vânzările dun Marea Britanie, cu un plus de 5,6%. Piaţa nord americană a adus un plus de 25,4%, de la 485.405 unităţi vândute în perioada ianuarie-septembrie 2011 la 608.592 unităţi în aceeaşi periaodă a anului curnet. Creşterea este concentrată mai ales în SUA unde vânzările grupului VW au atins 431.581 unităţi, cu 34,1% mai mult decât în primele trei trimestre ale anului trecut.
zf.ro: Ce s-ar întâmpla cu economia României dacă TVA ar fi redusă la 20% iar cota unică la 10%:
Cota unică de impozitare ar trebui redusă cu 6 puncte procentuale de anul viitor, de la 16% la 10%, TVA la 20% până în 2014, iar CAS cu patru puncte în următorii doi ani, concomitent cu o scădere a cheltuielor publice cu circa 4% din PIB în 2013 – 2014, potrivit unui studiu realizat de Florin Cîţu. „Reacţiile politicilor fiscale din România şi UE au fost clasice: deficite mai mari, datorie publică mai mare, cheltuieli şi taxe mai mari, iar rezultatul a fost prevăzut de teoria economică, adică stagnarea. Consolidarea fiscală a devenit soluţia salvatoare, dar contează cum este implementată. Pentru România teoria şi pratica indică reducere de taxe şi cheltuieli publice pentru consolidare fiscală şi implicit creştere economică”, se arată într-un studiu realizat de analistul economic Florin Cîţu şi finanţat de Institutul de Studii Populare (ISP), Fundaţia Konrad Adenauer (KAS) şi Centre for European Studies (CES). Potrivit autorului, rata efectivă de colectare din impozitul pe venit şi profit se plasează în România la 10-11%, iar din analiza dinamică ar rezultat un impact neutru asupra veniturilor bugetare în cazul reducerii cotei unice de la 16% la 10% pe an. Concomitent, Cîţu propune o reducere treptată a contribuţiilor de asigurări sociale cu câte două puncte în următorii doi ani, astfel încât cota maximă să nu depăşească 40% în 2014.
capital.ro: Criza a adâncit prăpastia dintre București și provincie:
Capitala și județul Ilfov au reușit să facă față destul de bine recesiunii. În ultimii câțiva ani, discrepanțele dintre „centru“ și restul țării par să fi crescut în loc să se niveleze.
Deși problemele economice nu l-au ocolit, orașul de pe Dâmbovița a trecut destul de ușor peste greutăți și a rămas o insulă de prosperitate în mijlocul unuia dintre cele mai sărace state din UE. În 2011, de exemplu, produsul intern brut pe cap de locuitor a fost, în regiunea București-Ilfov, de 119% din media Uniunii Europene (luând în calcul puterea de cumpărare – PPS). Indicatorul a depășit vârful atins în 2008 (117% din media UE) și este cu 25 de puncte procentuale mai mare decât nivelul înregistrat în 2007 (92% din media continentală). Asta în timp ce multe din regiunile României de-abia au reușit, în 2011, să depășească cu câteva procente stadiul atins înainte de debutul crizei.
Deși a avut de suferit din cauza crizei, și PIB-ul nominal pe cap de locuitor a rezistat mai bine în Capitală și în județul învecinat decât în alte zone ale țării. Astfel, el a ajuns în 2011 la 12.882 de euro, aproape identic cu cei 12.900 de euro calculați pentru 2007, în timp ce în restul regiunilor (cu excepția Sud Muntenia) el încă se situează cu câteva sute de euro sub nivelul atins în anul aderării la UE.
dailybusiness.ro: Ce schimbari apar pentru asigurarile de casa si RCA lunile viitoare:
Pana acum, 2012 a fost un an bogat in modificari pe piata asigurarilor. Noile reglementari care au aparut ar putea aduce cresteri cu 20 – 30% ale valorii politelor. De la anul, romanii trebuie sa se pregateasca pentru asigurari mai scumpe. Insa, si atunci cand vor avea nevoie de luat despagubiri, firmele de asigurare ar putea fi mai receptive. Politele pentru case mai scumpe Romania este una din cele mai expuse tari la catastrofe precum cutremurul sau inundatiile. Prin urmare, Comisia de Supraveghere a asigurarilor a emis o norma prin care obliga firmele de asigurari sa isi creeze rezerve mai mari pentru a fi sigure ca pot despagubi clientii in cazul in care se produce catastrofa. Combinate cu costurile de reasigurare, acestea determina firmele sa scoata din buzunar multi bani in plus. Pentru a nu iesi in pierdere, cel mai probabil firmele vor ajunge sa scumpeasca asigurarile de locuinte. N-ar trebui sa ne miram daca acestea ar ajunge sa fie cu circa 20% mai scumpe, potrivit estimarilor. O veste buna pentru proprietarii de locuinte este ca nu trebuie sa isi incheie doua polite. Concret, cei care au doar o asigurare facultativa nu vor mai trebui sa isi incheie si o polita obligatorie, asa cum decisese CSA.
business24.ro: Romania a atras 1,5 mld. de euro de pe pietele externe, la un randament de circa 5%:
Romania a atras, miercuri, 1,5 miliarde de euro de pe pietele externe prin lansarea unei emisiunii de obligatiuni denominate in euro cu scadenta la sapte ani, la o dobanda de 3,7 puncte procentuale peste midswap, indicatorul de referinta al pietei, au declarat surse bancare. Indicatorul midswap, care variaza pe tot parcursul zilei, se plaseaza la ora transmiterii stirii usor peste 1,34%, astfel ca dobanda la imprumut este putin peste 5% pe an. Potrivit unor surse bancare, cererea totala pentru obligatiunile emise de Romania a fost de circa 4,5 miliarde euro.
