Conform declaraţiei de avere din iunie 2012, Şaramet are un teren intravilan de peste 200 de metri pătraţi în Bucureşti, achiziţionat în 2003, 2, 25 hectare de teren agricol, în judeţul Constanţa, achiziţionate în 2004 şi 14 hectare de teren extavilan, din altă categorie decat cel agricol, forestier sau luciu de apă, zona în care se afla acestea fiind ştearsă din formular.
Aurel Şaramet mai are trecute în declaraţia de avere o casă în Bucureşti, de 272 de metri pătraţi, şi una la Snagov, de 372 de metri pătraţi, ambele dobândite în 2002. În aceeaşi declaraţie Şaramet mai are trecute o casă de 164 de metri pătraţi în Bucureşti, cumpărată în 1995, şi o casă de vacanţă de 77 de metri pătraţi în judeţul Prahova, la ambele figurând ca titular Vladimir Şaramet.
El mai are două autoturisme Mercedes şi un Ford Fiesta, bijuterii de 9.500 de euro, achiziţionate începând din anul 2000, o colecţie numismatică de 19.500 de euro şi tablouri de 68.000 de euro.
Aurel Şaramet mai are două depozite în lei la ATE Bank şi la Alpha Bank, deschise în 2000, totalizând 2.270.600 de lei. El i-a împrumutat cu 59.000 de euro pe Liviu Şaramet şi cu câte 100.000 de lei pe Luiza Sucalus şi pe Carolina Ganea. Totodată, deţine acţiuni la Oncomed Clinic SA şi Socet SA. Şaramet are acţiuni în valoare de 40.706 lei la Fondul Proprietatea şi de 5.546 de lei la Prospecţiuni SA.
Aurel Şaramet are trecută în declaraţia de avere şi o datorie de 105.000 de euro către SC Beton Construct, scadentă în 2014.
În 2011, Şaramet a obţinut din salariu un venit total de 822.318 lei şi peste 80.000 de lei din închirierea unui imobil în strada Dionisie Fotino. Din colaborări cu FNGCIMM filialia Sfântu Gheorghe (membru CA), cu Fondul Român de Contragarantare (membru în Consiliul de supraveghere), cu Small Finance SA (membru CA) şi cu Socet SA (membru în Consiliul de supraveghere), Aurel Şaramet a obţinut 49.004 lei, 90.000 de lei, 173.054 de lei şi 4.224 de lei.
DIICOT audiază, joi, o sută de persoane, între care angajaţi ministeriali, într-un caz de fraude bancare estimate la 22 de milioane de euro, anchetatorii descinzând la locuinţele a 50 de suspecţi şi la sediile societăţile acestora in Bucureşti, Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu.
Învinuiţii din dosar sunt acuzaţi că ar fi obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri, in baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul unor societati comerciale controlate de către liderii grupării, informează DIICOT.
Activitatea infracţională a fost sprijinită de către învinuiţii Aurel Şaramet, având calitatea de director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Cercel – Duca Alexandru Claudiu, vicepreşedinte al unei unităţi bancare, Mihai Grigoroiu, Roşu Cătălin Ionuţ şi Atanasiu Andrei, angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Diaconescu Florian Dragoş.
„Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bucureşti şi Biroul Teritorial Călăraşi, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Bucureşti au procedat la destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 48 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor. În acest sens, la data de 1 noiembrie 2012, procurorii DIICOT au efectuat un număr de 50 de percheziţii domiciliare la locuinţele învinuiţilor precum si la sediile unor societati comerciale din municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu”, se arată într-un comunicat al Direcţiei.
Potrivit sursei citate, în perioada 2010-2012, membrii grupului infracţional organizat, sub coordonarea liderului Daniel Ruse – au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.
Valoarea totală a prejudiciului cauzat prin activitatea infracţională este estimată la suma de 22 milioane de Euro.
