„România continuă să aibă bune fundamente. Anul 2013 va fi cheie pentru că va fi o schimbare de Guvern, care se va reflecta sau nu, vom vedea, într-o schimbare a politicii fiscale. Fundamentele bune sunt îndatorarea relativ redusă, rezervele semnificativ bune, performanţa fiscală la deficit şi, bineînţeles, avem acordul cu Fondul Monetar Internaţional. Există două riscuri majore în 2013, cel care vine din exterior, adâncirea zonei euro într-o recesiune şi, bineînţeles, alegerile din acest an”, a spus Croitoru.
Potrivit acestuia, principala problemă de anul viitor este ce schimbări vor avea loc în buget.
” Va fi pro creştere sau va fi anti creştere? Cum poate fi pro creştere? Modificări pe partea de impozite care să ducă la stoparea creşterii cumva. Astea sunt problemele României”, a explicat oficialul BNR
Referitor la natura crizei din zona euro, acesta a afirmat că s-au lansat două posibilităţi după anul 2009, respectiv aceea că ar fi o problemă fiscală sau una a balanţei de plăţi.
„Una că ar fi o problemă fiscală, de natură pur fiscală, cealaltă că ar fi o problemă de natura balanţei de plăţi. Cred că prin deciziile pe care le-au luat cei care decid în Europa au hotărât că este mai mult o problemă de natură fiscală. Dacă vă uitaţi la deficitul bugetar veţi constata că printre ţările care au probleme acum în zona euro va fi selectată, după acest indicator, doar Grecia. Dacă ne uităm la datoria publică vom vedea că, de asemenea, este un indicator care nu selectează ţările cu probleme. Am făcut calcule să văd cine se abate de la benchmark-ul de 60%, ponderea datoriei în PIB, şi am văzut că selectează Grecia, Italia, Belgia, Portugalia, dar nu reuşeşte să selecteze Estonia, Irlanda, Spania. Un al treilea indicator, anume deficitul de cont curent, aduce la un loc toate ţările care au fost incluse în acest grup. Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania, aceste ţări au o problemă a balanţei de plăţi. Sunt două tipuri de soluţii, unele sunt recesioniste, altele expansioniste”, a spus Croitoru.
Între soluţiile recesioniste, Croitoru a selectat două şi anume limitarea deficitelor bugetare, soluţia adoptată în UE, şi tăierile de salarii.
„Există temeiuri pentru această decizie (limitarea deficitelor bugetare n.r.) dar este contracţionistă. Timing-ul, perioada în care se aplică s-ar putea să nu fie cea mai inspirată. A doua măsură aplicată şi de sectoarele private din ţările respective şi de sectoarele publice au fost aşa-numitele devalorizări interne, mai pe româneşte, tăierile de salarii. Şi România a practicat acest lucru, atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public. În România, însă, a fost diferit. Noi avem şi alte două canale prin care putem să operăm ajustările, am avut rată de schimb, având politică monetară, şi rată a dobânzii. Aceste ţări din zona euro nu au aceste instrumente”, a mai afirmat consilierul guvernatorului BNR.
