Băsescu a fost întrebat joi noaptea, la ieşirea de la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care este principalul obstacol pentru a ajunge la un acord, el susţinând că sunt mai multe obstacole: „criza, contributorii neţi care doresc diminuarea contribuţiilor, beneficiarii care vor menţinerea unui buget european rezonabil”.
„Cred că în final vom găsi o soluţie”, a afirmat preşedintele Băsescu.
Reuniunea extraordinară a Consiliului European privind negocierile pentru cadrul financiar multianual 2014 – 2020 al UE continuă vineri, începând cu ora 13,00 (ora României).
Şefii de stat şi de guvern din UE au decis în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei orei locale 0,30, să suspende lucrările până vineri la ora 12,00, pentru a avea timp să examineze noua propunere a preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy.
Potrivit unor surse europene, Van Rompuy îşi menţine propunerea de buget de 973 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.
Noua propunere de buget prevede însă o suplimentare de 7,7 miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună şi una de 11 miliarde de euro pentru politica de coeziune.
Pe de altă parte, Mecanismul Conectarea Europei (CEF) ar urma să piardă 5 miliarde de euro.
De asemenea, articolul 45, care a creat foarte multă nemulţumire la Bucureşti, întrucât România este singura ţară afectată de faptul că a avut în perioada 2007-2011 o rată de absorbţie sub 60% din media UE, urmând să înregistreze o creştere de doar 15% a fondurilor de coeziune faţă de perioada precedentă de finanţare, a rămas se pare în noua variantă de buget.
Potrivit France Presse, ar urma să se reducă 13 miliarde de euro în total din bugetul pentru creştere şi marile infrastructuri şi cinci miliarde de euro din bugetul prevăzut pentru acţiunile externe pentru a atenua loviturile date politicii de coeziune şi PAC.
Propunerea iniţială a lui Van Rompuy făcea ca PAC să piardă 25,5 miliarde de euro, dintre care 13,2 din anvelopa destinată plăţilor directe şi intervenţiilor pe pieţe. În acelaşi timp, fondurile de coeziune erau reduse cu 29 de miliarde de euro.
În schimb, Herman Van Rompuy nu s-ar fi atins de anvelopa destinată cheltuielilor pentru funcţionarea instituţiilor europene, printre care şi cheltuielile salariale.
