În acest scop, încă de săptămâna viitoare, preşedintele Consiliului European, belgianul Herman Van Rompuy, va trebui să se pună în mişcare şi să încerce să armonizeze poziţiile ţărilor în ceea ce priveşte nivelul reducerilor ce urmează să fie aplicate bugetului multianual.
„Acordul este posibil la începutul anului viitor”, a spus Van Rompuy, care a primit mandat din partea şefilor de stat şi de guvern ai UE pentru a încerca să ajungă la un consens, dar şi critici voalate din partea unor delegaţii pentru propunerea sa de buget. Ultimul proiect al lui Van Rompuy stabileşte bugetul UE pentru următorii ani la 973 de miliarde de euro, cu 80 de miliarde mai puţin decât suma propusă iniţial de Comisia Europeană şi pe care Van Rompuy va trebui s-o modifice din nou pentru a convinge deopotrivă liderii care doresc reduceri bugetare severe şi pe cei care nici nu vor să audă că aceste reduceri ar putea afecta capitolele sensibile ale agriculturii şi coeziunii.
Toţi liderii UE au fost totuşi de acord cu un lucru: că nu este cazul să se facă o dramă din acest nou eşec – pe care mulţi îl anticipau încă de dimineaţă. De altfel, au fost voci care au amintit că la niciun summit al UE nu s-a reuşit aprobarea bugetului multianual de la prima reuniune.
Unul dintre protagoniştii summitului a fost premierul britanic David Cameron, care s-a situat în fruntea unui grup de ţări pentru care orice fel de creştere bugetară este pur şi simplu inacceptabilă. „Nu putem creşte bugetul UE când facem reduceri acasă”, a spus Cameron într-o conferinţă de presă desfăşurată la încheierea reuniunii Consiliului European, dând totodată asigurări că va continua să acţioneze „în vederea ajungerii la un acord, dar nu pentru un acord cu orice preţ”.
„Nu eram dispus să accept propunerea care a fost pusă pe masă, şi nici alte ţări”, a precizat Cameron, care şi-a axat criticile în special pe cheltuielile administrative şi de personal ale UE şi şi-a reiterat cererea de reducere a salariilor şi pensiilor şi de creştere a vârstei de pensionare a funcţionarilor europeni. Pe un ton războinic, Cameron a acuzat Bruxellesul că „trăieşte într-o lume paralelă” şi a spus că, prin atitudinea sa, îi apără „şi pe contribuabilii europeni, nu doar pe cei britanici”.
În ceea ce o priveşte, cancelarul german Angela Merkel a apreciat că există „suficient potenţial” pentru ca ţările membre să ajungă la un acord la începutul anului viitor, însă a subliniat că negocierile privind bugetul trebuie să se încheie la începutul lui 2013. Totuşi, surse diplomatice au indicat că deocamdată nu a fost stabilit niciun termen limită, însă, într-adevăr, o nouă reuniune a Consiliului European ar urma să aibă loc la începutul anului viitor.
„Credem că putem depăşi diferendele pentru a lua o decizie”, a spus Merkel, insistând că „mai este timp” pentru a negocia după un calendar ambiţios, deoarece bugetul va trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2014.
Merkel a refuzat să se pronunţe dacă poziţia ei este mai aproape de Cameron şi de nucleul dur al ţărilor intransigente, care insistă pe reduceri masive (precum Olanda, Danemarca, Suedia sau Finlanda) sau de cea a preşedintelui francez Francois Hollande, care doreşte să îndulcească efectul tăierilor, în principal în ceea ce priveşte bugetul pentru agricultură.
Surse diplomatice comunitare au declarat că, „pentru a se obţine un acord (la următoarea reuniune a Consiliului European) va fi nevoie să existe o tăiere suplimentară la suma globală şi una specifică, care vizează cheltuielile administrative”.
La finalul reuniunii, Francois Hollande a apreciat că suma cheltuielilor totale propusă de Van Rompuy este rezonabilă, dar s-a declarat împotriva unei noi reduceri semnificative a acestei cifre. „Vrem un buget consistent, din care să se poată finanţa politicile europene”, a spus Hollande, care este de acord cu o reducere totală de 80 de miliarde de euro, propusă de van Rompuy, comparativ cu cifrele avansate iniţial de Comisia Europeană, dar nu este de acord cu propunerea lui Cameron de a reduce suplimentar bugetul UE cu încă 30 de miliarde de euro.
La rândul său, şeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy, şi-a exprimat convingerea că ţările membre s-au apropiat de găsirea unui acord şi a subliniat că Spania a ieşit de la summit într-o poziţie mai bună decât a intrat.
