Studii recente efectuate asupra primatelor au arătat că virusul Ebola se poate transmite la unele dintre ele prin intermediul aerului, fără contact direct, pe cale respiratorie prin aerul comun expirat de unii şi inspirat de alţii. Până nu demult, se consideră că virusul, care produce febră şi homoragii de cele mai multe ori fatale, este transmisibil prin fluidele corporale. Deşi studiul se bazează pe experimente riguroase de laborator, concluziile sunt privite cu rezervă în multe medii de specialitate.
Cea mai argumentată dintre obiecţii provine de la Universitatea Manitoba din Winnipeg, Canada, ai cărei specialişti observă că, până în prezent, au fost semnalate şi urmărite 2.200 de îmbolnăviri umane, dintre care cele mai multe au fost identificate ca rezultând direct din contactul între bolnav şi cel infectat. Din total, numai în 13 cazuri a rămas neidentificată sursa îmbolnăvirii, dar experţii apreciază că, dacă era posibilă transmiterea prin aer, numărul lor ar trebui să fi fost mult mai mare. Chiar dacă numărul îmbolnăvirilor cu virusul Ebola a fost redus drastic odată cu eforturile depuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, încă nu a fost rezolvată problema vaccinului. În plus, rămâne în atenţie şi problema transmiterii virusului fara contact direct.
În 2004, o asistentă de la un laborator de virusologie al Institutului de Cercetări în Biologia Moleculară din Rusia a murit din cauza virusului Ebola. Nu există îndoiala că, în laboratorul de specialitate, se cunoşteau şi se aplicau măsurile profilactice şi nu exista altă explicaţie a îmbolnăvirii, respectiv decesului, decât aceea că virusul a fost preluat din atmosferă.
