În Belgia au existat patru secţii de votare, două la Bruxelles, la ambasadă şi la secţia consulară, şi câte una la Liege şi Anvers, pentru care au fost trimise 25.000 de buletine de vot, repartizate în mod egal pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
Cea mai importantă problemă pentru românii veniţi să voteze în secţiile din Bruxelles a fost aceea a lipsei documentelor necesare pentru a-şi dovedi reşedinţa legală în Belgia. ‘Unii din cetăţenii români care s-au prezentat la secţia de votare nu au putut face dovada reşedinţei în Belgia sau nu aveau acte româneşti valabile conform legislaţiei în vigoare. Li s-a adus la cunoştinţă actele de care au nevoie pentru a vota şi au luat notă. Dar nu au fost cazuri care să creeze situaţii speciale’, a declarat pentru Agerpres Geanina Vodă, preşedinta secţiei de votare de la secţia consulară din Bruxelles.
Un muncitor român de 54 de ani care locuieşte de nouă ani în Belgia şi s-a învoit de la serviciu pentru a vota a ţinut să facă reclamaţie scrisă pentru că nu şi-a putut exercita acest drept.
‘Am actul din Belgia expirat, urmează să primesc altul. La ei e valabil ăsta pe care îl am, dacă mă opreşte poliţia pe stradă nu am probleme, până îl primesc pe celălalt în două săptămâni. Deci eu nu pot să votez acum pentru că aş fi clandestin. Dar nu sunt clandestin, am buletin românesc, votez pentru România, nu votez pentru Belgia. Mie îmi pare rău pentru că eu am vrut să-mi exercit dreptul de vot, sunt de nouă ani în Belgia, că mă interesează ce se întâmplă cu copiii mei în România. Eu pompez bani în România, cu asta creşte PIB-ul românesc’, a declarat Toma Vasile.
Numărul românilor cu reşedinţa legală în Belgia, conform ultimei centralizări realizate de autorităţile locale la 29 octombrie, este de 49.771. Totuşi, ţinând cont că participanţii la vot trebuie să prezinte un act de identitate românesc în termen de valabilitate şi că în numărul românilor cu reşedinţă legală sunt incluşi şi minorii, numărul celor care au putut vota este cu siguranţă mai mic cu câteva mii.
