„Având în vedere reglementarea ambiguă a MCV, influenţa politică, dar şi faptul că durata stabilită iniţial de trei ani de la momentul aderării a expirat, solicit Comisiei Europene să încheie procedura monitorizării României prin MCV”, a afirmat Mănescu, în secţiunea alocată discursurilor de un minut de la finalul sesiunii plenare de luni seară.
De asemenea, Cristian Buşoi a cerut Comisiei să corecteze „aspectele neconforme cu realitatea” din ultimul raport şi „să ofere un calendar clar de închidere a MCV pentru România”.
La rândul său, Corina Creţu a punctat că MCV „este profund nedrept la adresa României şi Bulgariei, iar acest dezavantaj trebuie să înceteze, fie prin instituirea unui instrument valabil pentru toate ţările membre, fie prin desfiinţarea MCV”.
Europarlamentarii USL au susţinut că MCV a devenit tot mai politizat, îndepărtându-se de la abordarea tehnică iniţială, ei acuzând îndeosebi faptul că în ultimul raport se face „o recomandare pentru adoptarea de măsuri de cenzurare a presei şi de limitare a libertăţii de expresie a acesteia pe subiecte legate de justiţie”.
„Această recomandare umbreşte credibilitatea raportului şi pune la îndoială principiile ce stau la baza evaluării Comisiei Europene”, a subliniat Corina Creţu, ea argumentând şi că „dintr-un mecanism de cooperare juridică, se tinde spre un instrument de control politic şi se încearcă o conexare a MCV cu alte dosare cum sunt Schengen şi fondurile europene”.
„Cei care au scris raportul trebuie să ştie că CSM este o instituţie independentă de acţiunea politică sau guvernamentală, că ANI nu dă sentinţe irevocabile, ci doar decizii administrative care pot fi confirmate sau infirmate de justiţie, că imunitatea parlamentarilor în România este mult mai puţin protectivă decât în multe alte ţări ale UE. Nu există trei miniştri acuzaţi de corupţie, nici măcar doi cum a revenit Comisia Europeană, niciunul nu e acuzat de corupţie. Sunt alte acuzaţii care trebuie confirmate de justiţie”, a mai afirmat şi Cristian Buşoi.
