„Unul dintre subiectele care ne preocupă cel mai mult acum este raportul publicat de Comisia europeană, pe tema progreselor făcute de România în domeniul reformei judiciare şi al luptei anti corupţie. A fost un raport negativ iar unele state membre UE au anunţat că acest fapt ar putea afecta şansele României de a intra în Schengen.
Nu există nicio conexiune legală între cele două procese (raportul Comisiei şi aderarea la Schengen n.r.), dar unele state membre au spus că vor să vadă progrese constante în reforma justiţiei şi în lupta anti corupţie (înainte de a accepta România în Schengen).
În faza următoare, preşedinţia irlandeză va prezenta această chestiune unui grup de lucru ad hoc din Bruxelles. Sperăm ca toate statele membre să cadă de acord asupra concluziilor Consiliului privind raportul. Acest lucru se va întâmpla pe la finele lunii februarie. Rolul nostru în toate astea e să încurajăm un consens, să ajungem la formularea unui răspuns pe care să-l accepte toate statele membre. Evident, România va fi şi ea implicată în acest proces.
Noi ne vom juca rolul ca ţară care deţine preşedinţia UE cu scopul de a ajunge la un rezultat la Consiliul de Miniştri din 7 martie”, a spus Oliver Grogan.
Reporter: Au fost şi alte ţări care au deţinut preşedinţia UE şi care au spus că vor face din aderarea României şi Bulgariei la Schengen o prioritate. Ce va face Irlanda diferit?
Oliver Grogan: Preşedinţia UE nu le spune statelor membre ce să facă, nu dă indicaţii ci se ocupă de managerierea treburilor UE. Noi ne aflăm în această poziţie pentru a şaptea oară. Avem multă experienţă, ştim cât de departe putem merge şi aş adăuga faptul că irlandezii sunt oameni pragmatici. Deci, abordarea noastră va fi pragmatică.
R: Pragmatică? Ce vreţi să spuneţi cu asta?
O.G.: Vom încuraja statele membre să cadă de acord, vom facilita acest lucru şi vom crea o atmosferă în care acordul să fie posibil.
R: Aţi spus că nu există nicio conexiune legală între raportul MCV şi Schengen şi totuşi unele state creează o astfel de conexiune, artificial. Nu este acesta un precedent periculos?
O.G. Extinderea spaţiului Schengen se face pe bază de unanimitate în rândul statelor membre. Este, de asemenea, un proces politic iar statele membre iau decizii politice.
R: Da, dar în urmă cu 10 ani o astfel de situaţie era de neimagint. O ţară care îndeplineşte condiţiile tehnice să fie totuşi ţinută în afara spaţiului Schengen… Pare un precedent care ar putea fi utilizat şi în alte domenii. Mai târziu, cineva ar putea decide să reintroducă regimul de vize.
O.G.: Nu, aşa ceva nu se poate întâmpla. Statele membre nu ar putea reintroduce sistemul de vize. Schengen e diferit pentru că poate fi extins doar printr-un vot unanim.
R: Ţările care vor să ţină România şi Bulgaria în afara zonei Schengen spun că se tem de imigraţia ilegală şi de criminalitatea transfrontalieră. Totuşi, statistic, 90% dintre imigranţii ilegali care intră în Uniunea Europeană vin prin Grecia. Trec graniţa greco-turcă. Cât de justificate sunt temerile lor în această situaţie?
O.G. Ar fi greu pentru preşedinţia UE să se pronuţe în privinţa deciziilor luate de unele state membre. De asemenea, nu putem comenta performanţele ţărilor care fac deja parte din Spaţiul Schengen.
R: Să mergem mai departe, la următorul subiect de interes pentru noi: ridicarea restricţiilor de muncă în ultimele 10 state membre UE.
O.G: Ţara care pare să-şi facă cele mai multe griji în această privinţă este Marea Britanie.
R: Britanicii spun că se tem să nu fie invadaţi de imigranţi din România şi Bulgaria. Aş vrea să-mi spuneţi opinia dvs din două puncte de vedere. Mai întâi din perspectiva Irlandei, ca ţară care a ridicat restricţiile de muncă pentru români anul trecut. Cum a decurs asta, care a fost efectul măsurii?
O.G. Irlanda şi-a liberalizat într-adevăr piaţa muncii în iulie anul trecut în numele coerenţei şi al integrării şi nu ne-am confruntat cu un val de imigranţi din România. Să vă explic situaţia mai pe larg. În prezent trăiesc cam 40.000 de români în Irlanda. Nu pare un număr mare, dar Irlanda e o ţară mică iar 40.000 reprezintă cam 1% din populaţie. Deci românii reprezintă a doua comunitate de imigranţi din Irlanda, ca mărime. Aş adăuga de asemena, că românii sunt bine integraţi în societate şi contribuie la viaţa noastră naţională. Referitor la vecina noastră, Marea Britanie, există într-adevăr o dezbatere politică pe tema imigraţiei, dar Guvernul nu s-a pronunţat în niciun fel. Câteva declaraţii politice făcute de anumite grupri politice apar în ziarele din România, dar nu asta este important. Există într-adevăr o dezbatere politică acerbă pe tema imigraţiei, dar adevărul e că, la finalul anului 2013, restricţiile de muncă trebuie ridicate. Aceasta e situaţia legală.
R: Aici intervine precedentul de care vorbeam. De aceea am menţionat precedentul periculos din cazul Schengen. Unii politicieni conservatori din Marea Britanie au spus că restricţiile de muncă ar trebui prelungite şi după 2014. E posibil să se întâmple asta?
O.G. Nu, nu există nicio bază legală pentru asta. Nu e ca în cazul Schengen. Schengen e o decizie nouă. Libertatea de mişcare a forţei de muncă este un drept fundamental în Uniunea Europeană. Unele ţări au beneficiat de o derogare de la acest drept, până în 2014, cel târziu. După această dată, derogarea nu mai poate fi reînnoită.
R: Aş vrea să vorbim despre fondurile europene. România a fost criticată adesea pentru că nu a absorbit suficiente fonduri iar Irlanda a fost menţionată mereu ca exemplu pozitiv, de ţară eficientă în acest domeniul. Cum aţi reuşit?
O.G.:Am creat proceduri clare şi transparente pentru administrarea fondurilor. Am colaborat strâns cu Comisia Europeană şi, cel mai important, am dezvoltat, în cadrul serviciilor noastre publice, o capacitate administrativă competentă pentru aceste fonduri. Este important nu doar să dezvoltaţi această capacitate administrativă ci şi să vă asiguraţi că există continuitate, iar oficialii de rang înalt nu se schimbă tot timpul.
R: Vă referiţi la stabilitate politică?
O.G.Nu neaparat politică, dar dacă se schimbă guvernul iar apoi toţi oficialii de rang înalt dintr-o regiune sunt înlocuiţi şi ei, nu e bine. Asta nu ajută. România poate să facă ce vrea în materie de fonduri, dar dacă ar fi să le dăm autorităţilor un sfat, acesta ar fi să asigure o capacitate administrativă puternică şi continuitate. Cu alte cuvinte, experienţa câştigată ar trebui păstrată şi utilizată în continuare.
R: Săptămâna trecută, David Cameron a ţinut un discurs controversat pe tema Uniunii Europene. A spus că va renegocia relaţiile Londrei cu Bruxelles-ul iar apoi va organiza un referndum ca să afle daca populaţia vrea să rămână în UE sau nu. Ce şanse are să renegocieze această relaţie?
O.G. Comentatorii spun în general că va fi o misiune foarte dificilă pentru el, dar eu prefer să privesc această chetiune mai pe larg. Cred că e în interesul tuturor statelor membre ca Marea Britanie să rămână un partener activ în Uniunea Europeană.
R: Multe state membre, inclusiv Germania, au spus că sunt dispuse la negocieri. Deşi concesiile care se pot face sunt limitate, suntem dispuşi să vedem cum putem răspunde îngrijorărilor Marii Britanii.
O.G.: Există o problemă evidentă. Faptul că multe dintre problemele ridicate în Marea Britanie, nu neaparat de guvern ci de politicieni, vizează cerinţe ale pieţei unice. Deci e greu de imaginat că ţelurile Marii Britanii de a menţine şi dezvolta piaţa unică pot fi îndeplinite în acelaşi timp cu înlăturarea unor condiţii care sunt esenţiale pentru piaţa unică.
Nu cred că vreun stat membru se gândeşte să renunţe la gradul de integrare la care a ajuns Europa în acest moment mai ales în domeniul pieţei unice. După cum am spus, unii lideri de guvern din statele membre au spus că vor face tot ce pot pentru a răspunde îngrijorărilor Marii Britanii. Rămâne de văzut exact care sunt aceste îngrijorări.
R: Dacă britanicii reuşesc totuşi să-şi renegocieze poziţia iar referendumul arată că populaţia vrea să iasă din UE? Unele sondaje indică faptul că oamenii ar putea vota astfel. Ce se întâmplă atunci?
O.G. :Nu va trebui să ne ocupăm de această problemă prea curând. Într-adevăr, s-a propus un referendum dar să nu uităm că acest referendum a fost propus de partidul aflat la guvernare. Laburiştii din opoziţie nu vor aşa ceva. Nu ştim cum va arăta guvernul britanic în 2017. Iar dacă, ipotetic vorbind, Marea Britanie votează să iasă din UE, asta ar duce la un set complet nou de negocieri. Nu ştim ce relaţie ar avea atunci Marea Britanie cu UE. Ar fi o schimbare enormă şi nu putem prezice cum ar funcţiona.
R: Una dintre priorităţile preşedinţiei irlandeze a UE este creşterea economică…
O. G.: Da, abordarea noastră ca ţară care deţine preşedinţia UE se bazează pe stabilitate, creştere economică şi slujbe. Asta se desfăşoară pe fondul crizei bancare ce a lovit Europa în 2008. A lovit Irlanda mai mult decât orice altă ţară. Am avut această experienţă acasă, a trebuit să stabilizăm sistemul bancar şi, în acelaşi timp, să încercăm să obţinem creştere economică. Deci, avem această experienţă în spate când am preluat preşedinţia UE. Acum să ne întoarcem la expresia „creştere, stabilitate, slujbe”. Asta înseamnă că, la nivel european, nu putem avea creştere economică fără stabilitate financiară, fără stabilitatea sistemului bancar. În acelaşi timp însă, trebuie să ne asigurăm că stabilitatea duce la creştere economică şi la crearea de locuri de muncă. Nu vrem doar stabilitate de dragul stabilităţii.
