România încă se luptă cu stereotipurile. Romii, care sărbătoresc 157 de ani de la dezrobire, încearcă, prin cei care îşi depăşesc condiţia, care termină şcoli, care încântă prin meşteşug, să facă tranziţia de la statutul de victime ale excluziunii sociale la cel de cetăţeni europeni.
„Vinovaţi nu sunt numai majoritarii, suntem şi noi de multe ori şi de aceea presupun că toleranţa este o calitate a unui popor educat. Dezrobirea de atunci poate fi o soluţie pentru o coagulare a tuturor forţelor romilor din ţară”, a spus Mădălin Voicu.
Soluţiile sunt simple, spun reprezentanţii etniei rrome: unitate naţională şi lipsa discriminării. Ziua dezrobirii a însemnat, pe lângă transformarea sclavilor rromi în oameni liberi şi începerea modernizării statului român, spun reprezentantii minoritatii etnice.
„Şi noi dorim o schimbare, dar trebuie să fie un respect reciproc şi trebuie să găsim soluţii şi măsuri şi criterii pentru o viaţă mai bună. Şi noi suntem cetăţeni europeni. Avem aceleaşi drepturi, avem aceleaşi obligaţii”, declarat Ninel Potârcă.
Pe 20 februarie 1856 a fost emisă „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc”, prin care a fost eliberată ultima categorie de robi ai proprietarilor particulari. Actul a fost promulgat de domnitorul Barbu Ştirbei, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni şi Mihail Kogălniceanu. Legea prevedea o despăgubire de 10 galbeni pentru fiecare persoană, plătită eşalonat, în mai mulţi ani. Romii erau obligaţi să se statornicească, şi le era interzisă strămutarea pe o perioadă de 10 ani, adică două perioade fiscale. Astfel, în Moldova şi în Muntenia deveneau oameni liberi peste 250.000 de foşti robi de etnie romă.
