„Nu mai puţin importante decât priorităţile strategice şi militare este continuarea sprijinului pentru aceia din România care susţin statul de drept şi iniţiativele anticorupţie”, afirmă Gitenstein, într-un articol postat pe un blog al ambasadorilor americani, unde sunt făcute de diverşi diplomaţi americani recomandări pentru noul secretar de stat de la Washington privind relaţiile SUA cu diverse state.
De asemenea, Gitenstein arată că, dincolo de faptul că ultimele rapoarte ale Comisiei Europene şi ale Comisiei de la Veneţia au criticat evoluţiile din 2012, lecţia reală după criza de anul trecut este că „reformele privind activitatea instanţelor, a procurorilor şi poliţiei au început să funcţioneze”.
„Dacă nu ar fi fost implementate reformele fundamentale cerute de UE prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), nu ar fi fost instituţiile legale care să poată rezista puternicelor forţe politice care au fost concentrate asupra lor”, afirmă Gitenstein, care adaugă că în cele din urmă este meritul premierului Victor Ponta că el şi sistemul din România au respectat hotărârile Curţii Constituţionale şi „statul de drept a fost menţinut”.
„Dar mai sunt încă multe lucruri importante de făcut. Într-adevăr, fără sprijinul susţinut al SUA, UE şi FMI, nu este deloc sigur că aceste reforme vor fi continuate. Ar trebuie să fie punctul principal al relaţiei noastre bilaterale îndeplinirea obiectivelor fixate în ultimul raport MCV şi în acordul de coabitare între premier şi preşedinte. Primul şi cel mai important dintre acestea este numirea unor persoane cu credibilitate, competenţă şi experienţă în funcţiile de procuror general şi procuror şef al DNA”, arată Gitenstein.
El adaugă că această iniţiativă nu este importantă „doar pentru că o doresc SUA şi UE”, ci pentru că este „singura garanţie că statul de drept, democraţia şi piaţa liberă vor supravieţui în România”.
De asemenea, el arată că SUA îşi doresc un aliat de încredere şi stabil, cu instituţii solide şi independente, însă acestea servesc în primul rând românilor, nu americanilor.
„Aceste instituţii sunt baza esenţială pentru o piaţă liberă care să ridice nivelul de trai al fiecărui bărbat, femeie şi copil din România. Ele protejează şi drepturile minorităţile etnice cum ar fi cea romă care încă suferă de o discriminare făţişă şi minorităţile religioase cum ar fi greco-catolicii care de două decenii au reuşit prea puţin în obţinerea înapoi a proprietăţilor lor bisericeşti”, evidenţiază Gitenstein.
Totodată, el arată că românii sunt „pro-americani entuziaşti” şi că dincolo de dificultăţile de vara trecută şi poziţia fermă adoptată de SUA în favoarea statului de drept, sondajele efectuate de Ambasada americană de la Bucureşti au demonstrat clar că imaginea Americii a fost întărită de acest efort de apărare a statului de drept, la fel ca şi imaginea Germaniei şi a UE, care au adoptat poziţii similare.
Gitenstein îl sfătuieşte pe Kerry să aibă în vedere ca prioritate dorinţa românilor de întărire a acestui parteneriat şi să ţină cont de faptul că ar fi un gest foarte important din partea sa să participe el, sau alt înalt oficial SUA, la inaugurarea lucrărilor de la Deveselu din această primăvară sau să facă o vizită în România imediat după.
De asemenea, fostul ambasador SUA la Bucureşti argumentează că din experienţa sa a constatat că românii nu numai că sunt pro-americani, dar şi împărtăşesc valorile americane, iar ei nu doar vor să meargă în America, ci şi să înveţe şi să ducă în România experienţa acumulată. El arată că tocmai de aceea ar trebui activată legislaţia care ar permite accesul României la programul Visa Waiver, aflată în lucru în Congres.
„Secretarul de stat Kerry ar trebui să viziteze România şi nu numai Bucureştiul. El trebuie să meargă la deosebit de frumoşii munţi Carpaţi, în Transilvania istorică şi Delta Dunării, cea mai mare zonă umedă din Europa. După ce secretarul de stat va petrece ceva timp împreună cu românii de rând şi va vedea cu ochii săi cultura acestei ţări, îmi va împărtăşi optimismul cu privire la viitorul României”, concluzionează Mark Gitenstein în finalul scrisorii sale.
