În documentul citat, magistraţii fac referire la o convorbire telefonică a lui Sile Cămătaru cu o persoană rănită într-un accident provocat de fiica interlopului. Din interceptarea pusă la dispoziţie de procurori, în referatul cu propunere de arestare preventivă, rezultă că inculpatul a ameninţat direct partea vătămată, „invocând în acest scop renumele său de persoană violentă şi «şef» al unei grupări cu caracter infracţional de tip mafiot”, se arată în motivare.
Magistraţii mai notează că Sile Cămătaru „o atenţionează pe partea vătămată că în 10 zile se eliberează, deci trebuie să fie atent, şi că nu se teme să facă încă 10 ani de închisoare, comunicând explicit părţii vătămate că nu are altă alternativă decât să accepte cei 1.000 de euro oferiţi ca despăgubire”.
Tot referitor la Sile Cămătaru, în sarcina căruia se reţin infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat, cămătărie şi şantaj, Tribunalul arată că situaţia de fapt, natura şi împrejurările concrete în care au fost comise faptele şi starea de recidivă sunt argumente suficiente pentru a reţine ca îndeplinită condiţia pericolului social.
„Contribuţia sa (a lui Sile Cămătaru – n.r.) atât la infracţiunea de şantaj, cât şi la cea de cămătărie, este directă şi consistentă, implicarea sa are un caracter substanţial, chiar în condiţiile în care era încarcerat în perioada respectivă, fiind evident că inculpatul acţionează permanent din calitatea unui organizator – desemnează persoanele ce vor sprijini activitatea de şantaj realizată de fiul său, dă indicaţii acestuia în ce mod trebuie să ţină evidenţa datornicilor şi cum să solicite sumele înapoi, iar convorbirile telefonice interceptate în perioada relevantă indică că inculpatul era implicat activ în activitatea infracţională de ansamblu a întregului grup, discutând şi analizând posibile revanşe faţă de grupul advers etc”, se mai arată în motivare.
Judecătorii sunt de părere că lăsarea în libertate a lui Sile Cămătaru i-ar permite acestuia să continue cu uşurinţă „tiparul infracţional” care l-ar caracteriza.
Tribunalul Bucureşti a apreciat, prin urmare, că se impune şi justifică luarea măsurii arestării preventive aşa cum s-a solicitat, remarcând în acelaşi timp că luarea măsurilor neprivative de libertate (posibilitate luată în considerare şi din oficiu ) nu ar putea servi adecvat bunei desfăşurări a procesului penal.
Liderii clanului Cămătarilor, Ion şi Vasile Balint, precum şi Radu Cristian Roşca, liderul grupării Sportivilor, au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile în urma unor decizii din 23 februarie ale Tribunalului Bucureşti.
