„Atenţie, sala de control, permisiune acordată. Îndreptaţi ALMA spre centrul galaxiei”, a ordonat prin radio, de pe platoul Chajnantor, astronomul chilian Antonio Hales, după ce a primit autorizaţia din partea preşedintelui chilian Sebastian Piñera.
Încet, 59 dintre cele 66 de antene s-au întors în jurul propriei axe şi s-au orientat spre centrul Universului, în aplauzele specialiştilor emoţionaţi din centrul de operaţiuni unde a avut loc ceremonia de inaugurare a celui mai puternic observator spaţial din lume.
„Aici, în cel mai arid deşert din lume, avem marele privilegiu de a inaugura acest observator, care este un veritabil uriaş al astronomiei şi al observării spaţiale”, a declarat preşedintele chilian.
„ALMA este fără niciun dubiu cel mai puternic telescop din lume”, a continuat Sebastian Piñera, şi „ne va permite să cunoaştem mai bine Universul în care trăim şi ne va ajuta poate să descoperim viaţă dincolo de planeta Terra”.
Mulţumind savanţilor şi tehnicienilor implicaţi în proiectul ALMA, pentru „numărul incalculabil de ore de muncă”, directorul acestui observator uriaş, Thijs de Graauw, a dezvăluit faptul că ALMA „a demonstrat deja că este telescopul cel mai avansat care există, făcând ca toate celelalte pe care le aveam până acum să pară dintr-o dată mult mai mici”.
„Este un exemplu de mare reuşită pe care putem să o obţinem cu toţii atunci când instituţiile şi naţiunile lumii îşi unesc eforturile”, a declarat, la rândul său, Tim de Zeeuw, directorul general al Observatorului European Austral (ESO).
ALMA, un proiect care a avut nevoie de 10 ani pentru a fi realizat, este primul proiect astronomic cu o dimensiune cu adevărat mondială, având un buget de circa 1 miliard de euro, împărţit între Europa, Statele Unite şi Japonia.
ALMA (Atacama Large Millimeter/sub-millimeter Array), alcătuit din radiotelescoape conectate în reţea, va permite observarea lumii invizibile pentru ochiul uman, cu lungimi de undă milimetrice şi submilimetrice, de peste 1.000 de ori mai lungi decât undele luminoase vizibile.
Formidabilă maşină de observat stelele, ALMA va putea astfel să străpungă norii denşi de praf cosmic şi să ajungă la zonele cele mai îndepărtate, mai vechi şi mai reci din Univers.
ALMA va utiliza 66 de antene, cântărind fiecare peste 100 de tone, care vor fi pe deplin operaţionale începând din luna octombrie. Savanţii estimează la 30 de ani durata de viaţă „utilă” a acestui observator.
Aceste antene, care pot să opereze la unison, vor acţiona ca un singur telescop uriaş, cu un diametru de 16 kilometri.
Spre deosebire de telescoapele optice cu infraroşu, ALMA poate să capteze lumina slabă şi gazele prezente în timpul formării primelor stele, a galaxiilor şi a planetelor situate în zonele cele mai întunecate, mai îndepărtate şi mai reci (între -200 grade Celsius şi -260 grade Celsius) ale Universului.
„Cu ajutorul ALMA, vom putea să observăm formarea şi evoluţia galactică şi planetară şi aceasta este cea mai mare speranţă pe care o avem de la acest proiect. Ştim cum s-a născut Big Bang-ul, dar nu ştim cum se nasc galaxiile”, a declarat Diego Mardones, astronom la Universitatea din Chile.
ALMA va permite descifrarea altor mistere, precum acela care învăluie originea materiei organice şi a vieţii.
În 2009, prima antenă a fost instalată pe platoul Chajnantor, în apropiere de satul San Pedro din deşertul Atacama – la 1.700 kilometri de Santiago de Chile.
Acest loc a fost ales datorită altitudinii sale, secetei extreme şi extraordinarei sale amplitudini. Datorită proximităţii sale de linia Ecuatorului, zona beneficiază şi de un unghi privilegiat pentru a observa o mare parte a Universului.
Imaginile captate de ALMA vor fi analizate de „Corelator”, un supercomputer, unul dintre cele mai puternice din lume, conceput special pentru acest proiect.
