Keith Vaz a întrebat guvernul britanic de ce nu a făcut estimări privind aşteptatele sosiri de lucrători din România şi Bulgaria după 1 ianuarie 2014, estimări care sunt ‘esenţiale’ pentru domenii cum ar fi asistenţa socială şi NHS – sistemul public de sănătate din Marea Britanie. ‘În loc să se ocupe de reglementarea presei, David Cameron, Ed Miliband şi Nick Clegg ar trebui acum să discute împreună despre aceste probleme’, a explicat parlamentarul laburist britanic.
‘Făcând asta, ei ar priva partidele extremiste de oportunitatea de a alimenta temerile privind imigraţia şi de a le demonstra cetăţenilor britanici că ei vor să se implice în mod productiv şi practic în rezolvarea uneia din cele mai dificile probleme cu care se confruntă naţiunea noastră’, a afirmat Keith Vaz.
‘Trebuie comandate imediat studii şi trebuie să începem un dialog cu guvernele din România şi Bulgaria. Încă nu ştim de câte ori doamna May a vizitat Bucureştiul sau Sofia pentru a discuta problema: ea refuză să răspundă la întrebările Parlamentului privind imigraţia’, a adăugat el.
De asemenea, Vaz a apreciat că recentul anunţ privind divizarea Agenţiei britanice pentru frontiere (UK Border Agency), care va fi din nou plasată sub controlul direct al Ministerului britanic de Interne (Home Office), reprezintă un început bun, dar nu trebuie să fie pur şi simplu ‘un exerciţiu de rebranduire ori un aranjament pe termen scurt pentru a încerca să micşoreze efectele campaniei intense a partidului de dreapta UKIP’.
Premierul britanic, David Cameron, a rostit la începutul lunii un discurs în care a expus liniile generale ale planului său de reducere a imigraţiei în Marea Britanie, cele mai importante măsuri pe care intenţionează să le aplice fiind restrângerea accesului imigranţilor la locuinţele sociale, la sistemul public de sănătate şi la ajutorul pentru şomaj, dublarea amenzilor pentru angajatorii ce oferă de lucru imigranţilor ilegali şi amendarea inclusiv a proprietarilor care cazează astfel de persoane.
Vicepremierul Nick Clegg a pledat recent pentru introducerea unor „garanţii” în bani, de peste 1.000 de lire sterline, pentru imigranţii din ţările „cu risc ridicat” ce solicită vize, sume ce le-ar fi restituite la părăsirea teritoriului britanic. De asemenea, el a renunţat la promisiunea de a amnistia imigranţii ilegali după zece ani.
Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE.
Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul acestei perioade, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul unor astfel de perturbări (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie 2011).
Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. În prezent, nouă state din UE – Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi Spania – le aplică cetăţenilor români şi bulgari restricţii în materie de acces pe piaţa muncii.
