La sfârşitul lunii martie, secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a prelungit cu şase luni mandatul lui Daniel Morar de prim-adjunct al procurorului general al României, care ar urma să expire la 2 aprilie.
Într-un comunicat transmis, miercuri, Guvernul arată că, pentru numirea în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit articolului 54 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, trebuie respectate o serie de etape procedurale, şi anume propunerea ministrului Justiţiei, avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi numirea prin decret al preşedintelui României.
În ceea ce priveşte ocuparea temporară a funcţiei de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Guvernul arată că articolul 57 alin.(7) din Legea nr.303/2004 prevede în mod expres că ocuparea temporară a funcţiilor de conducere din cadrul parchetelor (inclusiv cea de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) se dispune, prin delegare, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public „pe o perioadă de cel mult 6 luni”.
Procedura de detaşare a judecătorilor şi procurorilor este prevăzută la articolul 58 din Legea nr.303/2004, în sensul că detaşarea se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică, la solicitarea acestor instituţii.
„Articolul 58 are în vedere detaşarea la instanţe, parchete sau la alte instituţii. Acest articol nu poate fi aplicat prin eludarea normelor care reglementează procedura de numire în acele funcţii. Spre exemplu, în cazul ocupării unei funcţii de secretar de stat în cadrul unui minister de către un magistrat, detaşarea se face în ministerul respectiv, numirea efectivă în această funcţie realizându-se, potrivit legii care o guvernează (în acest caz, de către primul-ministru)”, arată Guvernul.
Sursa citată precizează astfel, referitor la posibilitatea detaşării în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că această funcţie de conducere poate fi ocupată prin numire (de către preşedintele României, în condiţiile art.54 din Legea nr.303/2004, mai sus arătate) ori prin delegare (dispusă de procurorul general, în condiţiile art.57 alin.(7) din Legea nr.303/2004).
„Aşadar, Consiliul Superior al Magistraturii nu are nici competenţa de numire şi nici de delegare a unui magistrat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ceea ce intră în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii este detaşarea în cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei. Subsecvent detaşării, ocuparea funcţiei de prim-adjunct presupune respectarea procedurii de numire sau, dacă este cazul, a procedurii de delegare, prevăzute de lege pentru această funcţie”, spune Guvernul.
În comunicat se mai arată că Legea nr.303/2004 utilizează două instituţii pentru a răspunde necesităţii ocupării temporare a unor funcţii, şi anume delegarea – concepută ca modalitate de ocupare a unei funcţii pe perioade scurte de timp, pentru asigurarea funcţionării instanţei/parchetului, până la ocuparea prin numire a unei funcţii (a se vedea spre ex., art.57 alin.(4) din Legea nr.303/2004), iar, în cazul procurorilor, perioada maximă pentru care se poate dispune delegarea este de maxim un an, şi detaşarea – care presupune desfăşurarea unei activităţi de mai lungă durată (până la 6 ani) în cadrul instanţelor/parchetelor, altor autorităţi publice, pentru o mai bună desfăşurare a activităţii acestor instituţii şi nu pentru a răspunde unei situaţii urgente şi excepţionale.
Guvernul consideră că utilizarea procedurii detaşării în cazul vacanţei funcţiilor de conducere, în locul instituţiei delegării – ultima fiind reglementată în mod expres de lege ca modalitate de ocupare a unei funcţii de execuţie sau de conducere vacante pe o perioadă scurtă de timp, pentru asigurarea funcţionării instanţei/parchetului, până la ocuparea prin numire a unei funcţii – este de natură a goli de conţinut atât instituţia delegării în funcţii de conducere, cât şi instituţia numirii în aceste funcţii, având în vedere inclusiv durata lungă de ocupare a funcţiilor prin detaşare (până la 6 ani).
O altă concluzie este că, chiar aplicând prin similitudine detaşarea în locul delegării, se constată că înlocuirea nu este posibilă, deoarece, acă în cazul tuturor celorlalte funcţii, competenţa de a dispune delegarea aparţine Consiliului Superior al Magistraturii, deci, prin analogie, competenţa detaşării ar aparţine Consiliului, în situaţia funcţiei de prim-adjunct al procurorului general legea prevede că delegarea se dispune de către procurorul general, şi nu de către Consiliu.
Laura Kovesi a fost propusă pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), iar Tiberiu Niţu a fost propus ca procuror general al parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Propunerile au fost avansate miercuri dimineaţa de către premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, printr-o scrisoare adresată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Ponta i-a mai propus pe Bogdan Licu pentru postul de prim adjunct al procurorului general al Parchetului, pe Codruţ Olaru ca adjunct al procurorului general al Parchetului, pe Alina Bica ca procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi pe Elena Hosu ca adjunct al procurorului şef al DIICOT.
