Preşedintele Lech Kaczynski şi alte 95 de persoane, inclusiv oficiali militari şi politici de rang înalt, au murit cu toţii în urma prăbuşirii avionului. Ei urmau să asiste la Katin, lângă Smolensk, la comemorarea a 70 de ani de la masacrarea, din ordinul poliţiei sovietice secrete, a câtorva mii de ofiţeri polonezi luaţi prizonieri de Armata Roşie în al Doilea Război Mondial.
Partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS, de opoziţie) condus de Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al preşedintelui defunct, dar şi alte formaţiuni de dreapta, care alimentează teza unui complot, vor să marcheze acest eveniment prin manifestaţii, marţi în faţa Ambasadei Rusiei, iar miercuri în faţa palatului prezidenţial din Varşovia.
Concluziile oficiale privind cauzele catastrofei au fost prezentate de mult, atât de de către partea rusă, cât şi de către cea poloneză.
Potrivit raportului definitiv al Comitetului Interguvernamental al Aviaţiei Ruse (MAK), prezentat în 2011 la Moscova, preşedintele Lech Kaczynski şi alţi oficiali polonezi au exercitat presiuni asupra membrilor echipajului aeronavei – în contextul în care piloţii nu erau suficient de antrenaţi – să aterizeze „în condiţii nepotrivite”.
Comisia poloneză de anchetă a recunoscut că principalele cauze ale accidentului sunt imputabile părţii poloneze. Ea a aruncat, totuşi, o parte a vinei asupra Rusiei, denunţând erori ale unor controlori de trafic aerian şi echipamente cu probleme pe aerodromul militar de lângă Smolensk.
În urma acestor concluzii, trei generali şi alţi zece ofiţeri polonezi au fost destituiţi. Unitatea armatei însărcinată cu transportul aerian al oficialilor de rang înalt a fost desfiinţată, iar această sarcină a fost încredinţată piloţilor civili.
Cu toate acestea, un grup de lucru condus de către Antoni Macierewicz, un colaborator apropiat al lui Jaroslaw Kaczynski, prezintă în mod regulat opiniei publice concluzii ce lansează teza unui atentat, plănuit de către premierul polonez Donald Tusk şi preşedintele rus Vladimir Poutine.
„Ultimele studii ne întăresc convingerea potrivit căreia catastrofa a avut loc în urma unor explozii”, susţine Macierewicz într-un nou raport, pregătit cu ocazia marcării a trei ani de la prăbuşire, ignorând asigurările oferite de către parchetul polonez, potrivit căruia pe epavă nu s-a descoperit nicio urmă confirmată de exploziv.
În opinia lui Macierewicz, o revizie a aeronavei prezidenţiale, de tip Tupolev, efectuată în Rusia cu puţin timp înainte de zborul fatal, „a fost condusă de către serviciile de informaţii ruse”, în timp ce „Donald Tusk se livra împreună cu Vladimir Putin unui joc împotriva preşedintelui Kaczynski”.
Potrivit unui sondaj publicat la începutul lui martie, 33% dintre polonezi „nu exclud”, de-acum, un atentat la Smolensk. Alarmat de acest sondaj, Guvernul a decis să acţioneze, după ce a tratat mult timp cu dispreţ afirmaţiile lui Macierewicz. Un grup de experţi urmează să fie creat în curând, sub egida Guvernului, cu scopul de a demonta punct cu punct tezele unui complot.
„Ruptura politică” provocată în Polonia de catastrofa de la Smolensk riscă, totuşi, să dureze până la alegerile legislative şi prezidenţiale prevăzute în 2015, apreciază un istoric, Antoni Dudek.
În paralel, Varşovia a ridicat tonul împotriva Moscovei. Donald Tusk a acuzat autorităţile ruse de „rea-voinţă evidentă”, în ianuarie, pentru că acestea întârzie să restituie Poloniei epava avionului. „Vrem să recuperăm epava (avionului de tip) Tupolev şi să punem capăt acestui foileton al unei rele-voinţe, evidente în opinia mea, din partea Rusiei, cu privire la această problemă”, a subliniat Tusk, în faţa presei.
Şeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski, în opinia căruia atitudunea Moscovei vizează să creeze o „confuzie în rândul polonezilor”, a mers până acolo încât a cerut o intervenţie a Bruxelles-ului pe lângă ruşi.
Imperturbabil, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov răpunde, de fiecare dată, că epava va fi restituită „imediat după încheierea anchetei” asupra catastrofei, anchetă care continuă în Rusia.
