Partenerii săi de discuţie vor fi scriitorii Ola Larsmo, preşedintele PEN Clubului suedez, şi Einar Kárason, secretarul PEN Clubului islandez, potrivit Institutului Cultural Român (ICR) de la Stockholm.
Mircea Cărtărescu este cunoscut publicului suedez atât ca poet, cât şi ca prozator, fiind prezent în traducere suedeză cu şase volume personale, precum şi cu selecţii în diverse antologii. Toate titlurile publicate s-au bucurat de reacţii entuziaste din partea presei suedeze, autorul român fiind considerat „unul dintre cei mai interesanţi scriitori ai timpului nostru”, „o stea a literaturii”, „un scriitor demn de premiul Nobel”.
În această toamnă, editura suedeză Bonniers va publica traducerea romanului lui Mircea Cărtărescu „Travesti”.
Clubul PEN a fost înfiinţat în 1921, la Londra, de Catherine Amy Dawson Scott, avându-l ca prim preşedinte pe scritorul John Galsworthy. Printre primii săi membri s-au numărat Joseph Conrad, Elizabeth Craig, George Bernard Shaw şi H.G. Wells. PEN este o organizaţie nonguvernamentală, aflată în relaţie formală consultativă cu UNESCO, care se ocupă cu promovarea cooperării intelectuale şi a înţelegerii între scriitori, cu scopul de a crea o comunitate mondială a scriitorilor, pentru evidenţierea rolului literaturii în dezvoltarea culturii mondiale.
PEN Clubul suedez a fost înfiinţat în 1922, fiind printre cele mai vechi filiale PEN din lume. Clubul are în prezent 900 de membri, printre aceştia numărându-se scriitori, editori şi traducători. În afara şedinţelor interne, PEN Clubul suedez organizează un număr de evenimente publice legate de încălcări ale libertăţii de expresie în diverse ţări ale lumii şi decernează un premiu anual unui scriitor care, din motive politice, este obligat să trăiască în exil sau care este persecutat politic din cauza scrierilor sale.
Mircea Cărtărescu s-a născut în 1956 la Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi a debutat ca poet, publicând câteva volume de versuri, marcate de spiritul a ceea ce critica literară a numit „generaţia optzecistă”. Treptat, s-a îndepărtat de poezie, dedicându-se aproape exclusiv prozei. Povestirilor din „Nostalgia” le-au urmat un scurt roman („Travesti”, 1994) şi apoi unul în trei volume, „Orbitor” (1996-2007), privit de critică drept un reper al prozei româneşti contemporane. Trei volume de publicistică completează chipul scriitorului cu cel al unui observator lucid al cotidianului românesc.
Cărţile sale au fost premiate de Academia Romană, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Asociaţia Scriitorilor Profesonişti din România (ASPRO), Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România, precum şi de revistele Cuvântul, Ateneu, Flacără, Tomis şi Ziarul de Iaşi. Au fost nominalizate în Franţa pentru premiile Médicis – Le meilleur livre étranger, Prix Union Latine. Romanul „Nostalgia” a primit în 2005 premiul „Giuseppe Acerbi”, Castel Goffredo, Italia. Cărtărescu a fost invitat la târguri de carte prestigioase, precum cele de la Paris, Frankfurt, Leipzig, Goteborg şi Torino.
Mircea Cărtărescu a fost decorat, în 2010, cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, o prestigioasă distincţie acordată de statul francez în domeniul culturii.
În 2006, scriitorul a fost decorat în de preşedintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer.
În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale.
