Arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a precizat luni că acest proiect vizează, pentru etapa I, o zonă strictă care a fost aleasă ca proiect pilot după identificarea şi inventarierea clădirilor din Capitală, şi anume construcţiile de pe bulevardele importante din zona centrală: Lascăr Catargiu, Calea Victoriei, Carol – Pache Protopopescu, Gh. Magheru – Nicolae Bălcescu – C. Brătianu, Elisabeta şi M. Kogălniceanu.
„De pe aceste faţade va trebui eliminat tot ceea ce a fost montat ilegal. Există foarte multe intervenţii pe faţadele clădirilor din Bucureşti, care sunt de fapt neautorizate şi ilegale. E vorba de aparatele de aer condiţionat, antenele tv şi reclamele neautorizate. Cei care vor refuza să-şi demonteze aparatele de aer condiţionat de pe faţada clădirilor vor fi sancţionaţi. Pentru aceste aparate există soluţii tehnice de amplasare. Să fie montate în aşa fel încât să nu fie atârnate de faţadă, să fie în balcoane, pe acoperişul clădirilor. La această eliminare de pe faţade se va trece treptat, în timp”, a afirmat Pătraşcu, la sediul Primăriei Capitalei.
El a susţinut că este o obligaţie a proprietarilor să-şi reabiliteze faţada clădirilor.
„Deocamdată s-a făcut acest proiect pilot, se aplică numai în această zonă protejată unde sunt identificaţi toţi proprietarii, notificaţi. Această activitate poate fi făcută şi independent, din proprie iniţiativă, nu trebuie să fie provocată de Primărie”, a subliniat acesta, menţionând că blocurile deja reabilitate nu intră în această categorie, pentru că nu se poate aplica retroactiv o măsură, ci doar din momentul în care proiectul devine Hotărâre de CGMB.
Potrivit reglementărilor specifice din proiectul de lege menţionat, cromatica faţadelor în zonele construite protejate va fi în concordanţă cu specificul fiecărei zone, iar în urma intervenţiilor de reabilitare, faţada clădirii va fi readusă la culoarea stabilită în proiectul iniţial, se interzice realizarea de suprafeţe vitrate de mari dimensiuni, ca şi utilizarea materialelor gen placaje ceramice care ar putea să strice caracterul specifice al zonei, suprafeţe metalice strălucitoare şi utilizarea culorilor stridente.
„Ideea este să se revină la culoarea iniţială, să nu mai fie intervenţii stridente şi dacă sunt culori mai speciale, ele să fie autorizate, iar acest lucru este prevăzut de legislaţia actuală, doar că nu se respectă”, a spus reprezentantul Primăriei Capitalei.
Alte restricţii prevăzute în proiect se referă la interzicerea montării aparatelor de aer condiţionat pe faţada principală a clădirilor, a antenelor şi cablurilor TV, a panourilor publicitare neautorizate, iar toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi îngropate.
„Nu trebuie înţeles aceasta ca o măsură care în acest moment se aplică, iar proprietarii vor fi obligaţi să-şi desfiinţeze aparatele de aer condiţionat. În momentul când intră în reabilitare faţada respectivă, atunci se ia o hotărâre tehnică particularizată pentru fiecare imobil, cum se rezolvă această problemă. Costurile vor fi suportate de către proprietari. Unul din rolurile acestei legi este şi acela de a ajuta din punct de vedere financiar pe cei care nu au mijloace financiare să suporte această cheltuială şi atunci se acordă credite cu dobândă preferenţială, dar trebuie să intre în program”, a explicat arhitectul şef al Capitalei.
El a admis că acest proiect va fi greu de aplicat pentru că, spre deosebire de cele mai multe ţări europene, în România, administrarea unui imobil aflat în coproprietate se face de către fiecare proprietar, ceea ce presupune ca pentru un imobil cu 50 de apartamente să fie tot atâtea contracte.
„Ar fi mult mai simplu dacă ar exista o administraţie unică, aşa cum există în cele mai multe ţări. Chiar pe condominii. Există o perioadă de pregătire, de cel puţin şase luni din momentul când începe procedura respectivă şi cu posibilităţi de amânare până la un an. De anul viitor, din primăvară, ar trebui să înceapă concret acest proiect”, a susţinut Pătraşcu.
Arhitectul şef al Capitalei a spus că această lege este aplicabilă tuturor deţinătorilor de proprietăţi din România, fiind şi categorii de construcţii exceptate, cum sunt monumentele istorice, cele care sunt în categoria de risc seismic 1 sau cele care au fost reabilitate termic de curând.
Gheorghe Pătraşcu a mai precizat că aceste dispoziţii şi reglementări există în aproape toate ţările europene.
„Nu o să găsiţi probabil în Europa un regulament local care să nu prevadă asemenea măsuri. E greu după o perioadă de libertate totală, în care fiecare a făcut ce a vrut. Ne propunem să facem oarecare ordine în partea estetică a faţadelor, nu neapărat brutală, ci în timp. Asta înseamnă că, pe măsură ce se fac lucrări de reabilitare a faţadelor, vor respecta nişte reguli mai stricte decât până acum. În mod normal, aceste dispoziţii vor intra în vigoare pe întreg teritoriu, dar după ce se epuizează proiectul pilot, să se vadă care sunt consecinţele, efectele şi care e răspunsul populaţiei. Fiecare poate să-şi spună părerea şi, în funcţie de rezultatul consultării, se ajunge la o concluzie. Poate că bucureştenii doresc să trăiască în haos şi în imagine inestetică a faţadei. Dacă asta e dorinţa bucureştenilor, autoritatea trebuie să se supună probabil”, a arătat arhitectul şef al Capitalei.
Proiectul se află în dezbatere publică, pentru o perioadă de 30 de zile, pe site-ul PMB www.pmb.ro. Propunerile, sugestiile şi opiniile privind proiectul de act normativ pot fi transmise prin intermediul site-ului menţionat sau depuse la Centrul de Informare – PMB, precum şi prin poştă pe adresa PMB – str. Splaiul Independenţei nr.291.293, sector 6 – Direcţia Asistenţă Tehnică şi Juridică
