„Dacă România şi Rusia se pot reconcilia pe modelul Polonia-Rusia, s-ar crea un mediu mai favorabil pentru rezolvarea conflictului dintre Republica Moldova şi Transnistria şi atingerea unui compromis durabil”, a afirmat Matthew Rojansky, prezent joi la Bucureşti la o conferinţă cu jurnalişti români găzduită de Ambasada SUA.
De asemenea, el a arătat că la nivel statal Rusia a susţinut consecvent integritatea teritorială a Republicii Moldova, însă în Transnistria există şi interesele oligarhilor ruşi apropiaţi de regimul preşedintelui Vladimir Putin, aceştia fiind interesaţi să îşi păstreze o zonă necontrolată în care să îşi plaseze şi să îşi ruleze nestingherit banii.
Întrebat de unde ar putea porni această reconciliere româno-rusă având în vedere numeroasele divergenţe între interesele României şi cele ale Rusiei în regiune, dar şi faptul că relaţia economică se bazează aproape exclusiv pe importurile de gaze ruseşti, Rojansky a spus că ar fi importante unele gesturi de deschidere cu privire la rănile istorice, cum ar fi aflarea adevărului prin accesul liber la cercetarea arhivelor.
Rojansky a spus că şi efectuarea unor vizite la nivel înalt sau ţinerea de către liderii politici a unor discursuri semnificative care să marcheze schimbarea de paradigmă, proiectele de colaborare între organizaţiile societăţii civile din cele două ţări, apropierea la nivelul celor două biserici ortodoxe ar putea ajuta în acest sens.
Expertul american a amintit de discursul vicepreşedintelui Joe Biden din 2009 de la Munchen, când a vorbit de „resetarea” relaţiei SUA-Rusia.
„Rusia stârneşte în continuare multă suspiciune şi teamă în rândul românilor, dar nu cred că percepţia românilor în rândul clasei de mijloc din Rusia este atât de negativă. Iar societatea civilă este esenţială atunci când relaţiile politice sunt reci”, a spus Matthew Rojansky, care a adăugat că o reconciliere între două ţări aflate pe poziţii de forţă în relaţia bilaterală ar fi mai uşor de realizat.
El consideră şi că tensiunea din prezent cu Moscova în privinţa amplasării în România a elementelor scutului antirachetă va scădea în anii următori, deşi se apropie termenul în care scutul va deveni în totalitate operaţional. „Aceeaşi tensiune a fost acum 10 ani în momentul lărgii NATO cu ţările din Europa Centrală şi de Est, iar acum acesta este un subiect depăşit, ruşii s-au resemnat în privinţa asta”, a amintit expertul american.
Totodată, acesta a apreciat că proiectele energetice din zona Mării Negre şi Caucazului ar trebui gândite pe alte baze decât excluderea şi izolarea Rusiei. „Nu ajută la nivel politic ca fiecare să vină cu propriul său proiect, dar nici din punctul de vedere al viabilităţii economice a acestor proiecte. Viabilitatea economică ar trebui să fie principalul criteriu în realizarea acestor conducte de transport de gaze şi ţiţei din zonă”, a afirmat Rojansky.
El este şi responsabilul programului pentru Ucraina, Belarus şi Moldova al Fundaţiei Carnegie, fiind în acelaşi timp profesor la Universitatea Americană din Washington. Matthew Rojansky este şi un analist recunoscut şi în privinţa tematicii de securitate şi nucleare dintre SUA şi Rusia.
