Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko a alocat suprafaţa necesară, situată în jurul aeroporului internaţional de la Minsk, potrivit unor oficiali bieloruşi şi chinezi, citaţi de Bloomberg.
Parcul industrial gigant va fi situat pe traseul autostrăzii M1, care face legătura între Moscova şi Berlin via Belarus şi Polonia. O linie feroviară de mare viteză va face legătura între centrul oraşului şi aeroport.
Necesităţile de energie ale noului oraş vor fi asigurate de prima centrală nucleară din Belarus, care va fi construită de Rusia până în anul 2018, investiţie estimată la 10 miliarde de dolari.
Prima etapă a construcţiei se va încheia în 2020, iar următoarea fază va dura încă 10 ani.
Lukaşenko, aflat la putere de aproximativ două decenii, apelează astfel la China pentru a revigora economia, cu un PIB de 60 miliarde de dolari. Belarus a avut nevoie în ultimii 4 ani de împrumuturi de urgenţă în valoare de de 6,5 miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional şi Rusia.
China va dobândi astfel acces la un centru de producţie situat la 270 de kilometri de Polonia şi Lituania, state membre UE, în timp ce comerţul cu Rusia şi Kazahstan este scutit de taxe datorită uniunii vamale a celor două ţări cu Belarus.
Totodată, producătorii chinezi vor avea aces la o forţă de muncă bine educată, însă la costuri reduse. Salariul mediu din Belarus este de 560 de dolari pe lună, jumătate faţă de nivelul din Polonia.
„Este un proiect unic. Nimeni nu va mai putea construi în Europa un asemenea parc industrial. Infrastructura este atât de puternică”, a declarat pe 17 mai, la televiziunea de stat din Belarus, ambasadorul chinez la Minsk Gong Jianwei.
Lukaşenko a încercat în ultimii ani să-şi consolideze relaţiile cu parteneri din afara fostei Uniuni Sovietice şi să-şi reducă dependenţa de Rusia, după intensificarea sancţiunilor SUA – UE asupra sa şi a altor oficiali bieloruşi după alegerile din 2010, în urma cărora mai mulţi adversari politici au fost închişi.
Regimul de la Minsk a devenit şi mai izolat în ultimii 2 ani, după moartea a doi dintre puţinii susţinători ai săi pe scena mondială, respectiv fostul lider libian Muammar Qaddafi şi a fostului preşedinte al Venezuelei Hugo Chavez.
China, care a încheiat în 2009 cu Belarus un acord de schimb de monedă de 3 miliarde de dolari pentru a întări comerţul dintre cele două ţări, va finanţa oraşul industrial cu împrumuturi cu dobândă scăzută, atât timp cât jumătate din investiţie va fi cheltuită pe materiale, tehnologie şi angajaţi chinezi, potrivit lui Kirill Koroteev, fost ministru de Economie în Belarus, care a fost numit de Lukaşenko responsabil de partea bielorusă a proiectului.
Koroteev este director general adjunct al Industrial Park Development Co., deţinută în proporţie de 60% de o divizie a gruplui chinez China National Machinery Industry Corp., restul acţiunilor fiind în proprietatea guvernului de la Minsk.
Mai multe bănci chineze au confirmat deja că vor finanţa proiectul, potrivit unui reprezentant al Ambasdei Chinei la Minsk.
Nu numai companiile chineze vor fi eligibile pentru reducerile de taxe oferite operatorilor din viitorul parc industrial. Orice firmă care se angajează la investiţii de cel puţin 5 milioane de dolari şi lucreză într-o „sferă avansată”, precum biomedicina sau electronicele, va fi scutită de taxe pe profit şi proprietate timp de 10 ani, iar în următorii 10 va plăti jumătate din impozitele cuvenite.
China încearcă de mai mulţi ani să stabilească un centru de producţie în UE. Discuţiile cu Bulgaria pentru un parc industrial similar celui care va fi construit în Belarus, dar mult mai mic, începute în 2010, au îngheţat după schimbări la conducerea ambelor ţări.
Fostul premier chinez Wen Jiabao a participat în luna aprilie a anului trecut, la Varşovia, la o întâlnire cu mai mulţi lideri din Europa Centrală şi de Est, cărora le-a prezentat un program cu 12 măsuri pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu China. Unul dintre puncte viza construirea unui parc industrial chinez în fiecare ţară, potrivit unui oficial bulgar citat de Bloomberg.
Analiştii sunt sceptici.
„Autorităţile bieloruse vor, cu o oarecare naivitate, să transforme ţara într-un bastion al Chinei în Europa. Acest obiectiv va fi complicat atât timp cât Belarusul are relaţii tensionate cu Vestul. În timp ce Belarus se împrumută, China face bani”, comentează un analist de la Institutul Bielorus pentru Studii Strategice, grup independent de cercetare cu sediul la Vilnius, Lituania.
