„Am descoperit că, încă din 1998, Comisia Europeană a introdus o directivă-cadru, care prevede reglementări fundamentale în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă. Sigur era o recomandare, sunt state care şi-au adaptat legislaţia şi au acest termen de hărţuire morală. În ţara noastră, a fost transpusă prin Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, dar în care nu este inclus acest termen”, a declarat preşedintele Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor, Rodica Nassar.
Ea a arătat că nu este vorba numai de violenţa fizică în familie, ci şi de cea psihică.
„În carte se vorbeşte chiar şi de violenţa morală, despre aceste subtilităţi de transmitere a unor idei sau promisiuni, a unor mesaje în viaţa politică şi care sunt incorecte faţă de cei cărora li se adresează. Demersul nostru de a studia foarte bine legislaţia europeană în corelaţie cu tot ce există în ţara noastră, în aşa fel încât să avem o iniţiativă legislativă, va fi cu siguranţă mult mai bine înţeles de către noi toţi când se va citi această carte”, a arătat Nassar.
Rodica Nassar a subliniat că atunci când se vorbeşte despre violenţa morală ea este în egală măsură şi pentru copii, bărbaţi şi femei. Ea a adăugat că orice iniţiativă legislativă presupune foarte multă documentare şi multă muncă.
Volumul este structurat în trei părţi – hărţuirea morală în familie şi la locul de muncă, relaţia perversă şi protagoniştii acesteia şi consecinţele acestui tip de relaţie asupra victimei.
„Menirea acestui eseu a fost de a veni în sprijinul victimelor hărţuirii morale, de a le face conştiente că se găsesc în situaţii asemănătoare cu cele ale personajelor din exemplele prezentate şi că experienţele dureroase prin care trec nu sunt normale. Cercetările în acest domeniu au relevat că simptomele fizice, mentale şi psihosomatice, de exemplu stres, depresie, scăderea stimei de sine, fobii, tulburări de somn, afecţiuni digestive, se pot menţine mai mulţi ani după producerea incidentului”, a spus Florica Ionea, cea care a tradus cartea.
Ea a precizat că nu există o definiţie unică, acceptată la nivel internaţional, a hărţuirii morale la locul de muncă.
„Hărţuirea morală la locul de muncă este un comportament iraţional, repetat, faţă de un angajat sau grup de angajaţi, constituind un risc pentru sănătate şi securitate. Orice persoană, din orice întreprindere, poate fi victima hărţuirii morale”, a susţinut traducătoarea cărţii.
Ea a arătat că, potrivit rezultatelor celei de-a treia anchete la nivelul UE, 9% dintre angajaţii din UE, adică 12 milioane de oameni, au afirmat că au fost supuşi hărţuirii morale la locul de muncă, de-a lungul unei perioade de 12 luni, în anul 2000.
”Sunt însă diferenţe între ţările membre”, a spus Florica Ionea. Ea a precizat că urmează să traducă al doilea volum în care sunt abordate modalităţile de legiferare.
În cadrul întâlnirii s-a făcut referire şi la diferenţele din punct de vedere al salarizării dintre femei şi bărbaţi.
