Becali a primit două pedepse de câte trei ani pentru dare de mită şi una de un an pentru fals.
Finanţatorul Stelei se află la închisoare din 20 mai, după ce a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu MApN.
Instanţa supremă nu a făcut reindivualizarea şi contopirea pedepselor lui Gigi Becali. În aceste condiţii, avocaţii lui Becali vor cere, la Tribunalul Bucureşti, contopirea pedepselor, pentru a se constata care este cea mai mare pe care o are de efectuat acesta, au precizat, pentru MEDIAFAX, apărătorii finanţatorului Stelei.
Statul îi confiscă lui Becali 1,7 milioane de euro plus dobânda calculată din 2008
Tot în cazul lui Becali, instanţa a dispus confiscarea sumei de 1,7 milioane de euro, aflată în prezent sub sechestru la BCR Unirii.
Cei 1,7 milioane de euro vor ajunge la bugetul de stat, în contul Ministerului Finanţelor destinat sumelor sub sechestru, împreună cu dobânda calculată din 2008, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Potrivit surselor citate, Ministerul Finanţelor va trimite către BCR – Sucursala Unirii, o solicitare, însoţită de minuta deciziei de marţi a instanţei supreme, prin care va cere să i se vireze suma de 1,7 milioane de euro plus dobânda calculată de la momentul sechestrării (mai 2008), aflată în contul pe numele lui Gigi Becali şi Teia Sponte.
Astfel, finanţatorului Stelei îi va fi confiscată o sumă mai mare decât cea de la momentul sechestrului dispus de procurorii anticorupţie.
Cei 1,7 milioane de euro găsiţi la Teia Sponte au fost sechestraţi de DNA printr-o ordonanţă din 8 mai 2008.
Toţi ceilalţi inculpaţi din dosarul „Valiza” au primit pedepse cu suspendare:
Victor Piţurcă – un an cu suspendare pentru favorizarea infractorului, Alina Ciul şi Radu Marino – câte un an şi jumătate cu suspendare, iar Teia Sponte – doi ani cu suspendare.
În 27 mai, la ultimul termen al recursului, unul dintre avocaţi lui Becali le-a arătat celor cinci judecători că au posibilitatea să stabilească o pedeapsă care să permită totodată şi suspendarea executării ei, astfel încât clientul lor să fie pus în libertate.
Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a replicat, în faţa instanţei, că varianta propusă de apărarea lui Gigi Becali reprezintă un nonsens juridic după ce acelaşi complet de judecători l-a condamnat cu executare pe acesta în dosarul schimbului de terenuri cu MApN, dosar în care, de altfel, s-a şi dispus revocarea suspendării pedepselor primite până la acel moment.
Tot atunci, procurorul a cerut completului de cinci judecători condamnarea lui Gigi Becali la patru ani de închisoare cu executare, a Alinei Ciul, la doi ani cu executare, iar a lui Victor Piţurcă, Teia Sponte şi Radu Marino, la câte doi ani cu suspendare.
Gigi Becali a declarat, la acelaşi termen, că după ce Teia Sponte a fost prins cu valiza cu cei 1,7 milioane de euro, a antedatat actul privind vânzare-cumpărare unui teren în Cluj, iar pe Victor Piţurcă l-a pus să semneze ca martor, precizând că nu mai ştie dacă i-a spus ce este acel act
În ultimul său cuvânt, Becali le-a mărturisit judecătorilor că au reuşit să-l sperie, că s-a făcut „băiat cuminte” şi că România are de pierdut odată cu încarcerarea sa.
Instanţa supremă a rămas atunci în pronunţare şi a stabilit că va lua o decizie definitivă în 4 iunie.
Un complet de trei judecători al instanţei supreme a decis în 17 aprilie 2012, cu două voturi pentru şi unul împotrivă, achitarea lui Gigi Becali, Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Piţurcă şi Radu Gheorghe Marino în dosarul „Valiza”, apreciind că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii de corupţie.
Unul din cei trei judecători din complet a avut o opinie separată, considerând că aceştia trebuie condamnaţi la închisoare cu suspendarea executării pedepsei. În cazul lui Raul Volcinschi, instanţa a luat act de încetarea procesului penal, întrucât a decedat.
Decizia de achitare a fost contestată de procurori la completul de cinci judecători al instanţei supreme.
În decembrie 2008, Gigi Becali a fost trimis în judecată în dosarul „Valiza” de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind acuzat de dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Victor Piţurcă a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului, fostul vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al clubului Steaua, Teia Sponte, pentru complicitate la dare de mită, iar Alina Ciul, unul dintre avocaţii lui Becali, şi Radu Marino au fost acuzaţi de favorizarea infractorului şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 11 mai 2006, finanţatorul FC Steaua ar fi promis fiecărui jucător al clubului „Gloria 1922 Bistriţa” sume de bani cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pentru ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă, Regulamentul intern al clubului şi în Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal. Concret, fotbaliştilor de la Bistriţa li se cerea să-şi apere corect şansele şi să obţină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid Bucureşti din 12 mai 2006.
Doi ani mai târziu, în perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 de euro jucătorilor de la „Universitatea Cluj” aflaţi pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Naţional de Fotbal – Liga I – aproximativ 100.000 de euro pentru fiecare -, aceştia urmând, la fel ca în cazul precedent, să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu, să-şi apere corect şansele şi să câştige meciul cu „CFR 1907 Cluj”, contracandidata echipei FC „Steaua Bucureşti” la câştigarea titlului de campioană, preciza DNA.
În 23 mai 2008, într-o conferinţă de presă, Gigi Becali declara că are un act de vânzare-cumpărare pe un teren din Cluj, datat cu 20 de zile înaintea meciului U Cluj – CFR Cluj, iar printre martori a semnat şi selecţionerul „tricolorilor”, Victor Piţurcă.
„Am aici un contract de vânzare-cumpărare care este semnat la 15 aprilie, deci cu aproximativ 20 de zile înainte de 7 mai (2008, n.r.), un contract oficial, demonstrez clar că acei bani erau pentru achiziţionarea unui teren. Sunt şi actele terenului aici. Am un antecontract, sub semnătură privată, tot pe 15 aprilie, semnat de domnul Volcinschi şi de domnul Victor Piţurcă, selecţionerul echipei naţionale. Cred că prezintă garanţie… Tot pe 15 aprilie. Victor Piţurcă semnează ca martor la vânzarea terenului. Şi domnul Volcinshi, din Cluj, care este martor, şi dacă nu era domnul Volcinshi, nu mai era Morar (Daniel Morar – şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie în acea perioadă) acum, nici nu ştia nimeni de el”, susţinea atunci Gigi Becali.
