Membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) au fost validaţi de către Parlament la sfârşitul lunii aprilie, dar Guvernul a decis, marţi, să restrângă numărul acestora, iar Parlamentul să se reunească din nou pentru a numi membrii Consiliului până la data de 30 iunie 2013, când se încheie actuala sesiune.
Ordonanţa stabileşte că Autoritatea de Supraveghere Financiară va fi condusă de către un Consiliu format din 11 membri (în loc de 17), din care vor face parte în continuare un preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi trei vicepreşedinţi, ca membri executivi, dar cu un număr al membrilor neexecutivi redus la jumătate, de la 12 la 6 persoane.
Guvernul a decis însă în acelaşi timp că membrii Consiliului ASF trebuie selectaţi exclusiv pe baza unei experienţe profesionale în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum 10 ani.
Iniţial, când a decis înfiinţarea Autorităţii, Guvernul nu a impus o anumită perioadă de vechime în activitate ca şi criteriu de selecţie, ci a propus doar, în proiectul avansat Parlamentului, ca membrii Consiliului ASF să fie numiţi „pe baza experienţei în domeniu”, fără detalii suplimentare. Senatul a impus însă o vechime de minimum 7 ani pentru executivi şi de minimum 5 ani pentru ceilalţi membri, formă în care proiectul a fost trimis spre promulgare la Preşedinţie şi de către deputaţi.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut însă reexaminarea proiectului, solicitând ca toţi candidaţii la calitatea de membru în conducerea executivă a ASF să aibă o experienţă profesională de minimum 10 ani în domeniul financiar, al instituţiilor de credit sau al celor financiare nebancare.
Deputaţii au acceptat cererea preşedintelui şi au ridicat vechimea la 10 ani pentru excutivi, menţinând vechimea de 5 ani pentru ceilaţi membri, dar Senatul, de această dată în calitate de Cameră decizională, nu a fost de acord şi a reintrodus vechimea de 7 ani pentru executivi. Preşedintele Băsescu a promulgat legea, neavând dreptul de a solicita a doua oară reexaminarea acestui proiect.
Acum, Guvernul reintroduce perioada de experienţă obligatorie de minimum 10 ani, dar fără a mai stabili o diferenţiere între executivi şi ceilalţi membri. În acelaşi timp, ordonanţa Guvernului prevede că „membrii Consiliului ASF” vor fi numiţi de Parlament până la sfârşitul lunii iunie a acestui an.
„Comisiile reunite efectuează selecţia candidaţilor ce urmează să fie numiţi membri ai Consiliului ASF exclusiv pe baza experienţei profesionale în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum 10 ani. Numirea membrilor Consiliului ASF, cu încadrare în numărul prevăzut, se face de Parlament, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, până la data de 30 iunie 2013”, prevede ordonanţa Guvernului.
Autoritatea de Supraveghere Financiară este condusă de Dan-Radu Ruşanu, ajutat de Daniel Dăianu, ca prim-vicepreşedinte, şi de Daniel Tudor, Mircea Ursache şi Ion Giurescu, ca vicepreşedinţi. Alături de aceştia, din Consiliul ASF mai fac parte, ca membri neexecutivi, Dorina Mihăilescu, Gheorghe Marcu, Gavrilă Alexe,Gheorghe Albu, Lorand-Istvan Kralik, Marian Mîrzac, Marian Sârbu, Cornel Moldoveanu, Tudor Baltă, Doru Frunzulică, Nina Puiu şi Gh. Cornel Coca Constantinescu.
Executivul revine şi asupra interdicţiilor de incompatibilitate impuse membrilor Consiliului ASF, stabilind că aceştia nu pot fi soţi, rude sau afini până la gradul al treilea cu membrii Guvernului şi cei ai Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale, dar nici cu preşedintele României şi preşedinţii Camerelor Parlamentului.
În acest fel, se revine la forma anterioară a proiectului, pe care parlamentarii au modificat-o atunci când au decis să nu accepte cererea preşedintelui Traian Băsescu, ca printre persoanele care nu pot fi rude până la gradul trei cu membrii Consiliului ASF să fie şi parlamentarii.
Alături de experienţa obligatorie de minimum 10 ani pentru membrii executivi ai ASF, Băsescu mai ceruse ca ca membrii Consiliului ASF să nu poată fi rude nici cu parlamentarii.
În ordonanţa aprobată iniţial de Parlament se preciza că nu vor putea fi membri ai ASF soţii, rudele ori afinii de gradul al treilea al membrilor Guvernului, ai CA al BNR, dar şi ai preşedintelui României şi preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.
Băsescu a cerut să fie introduşi în această interdicţie şi parlamentarii, dar deputaţii nu au acceptat solicitarea şi au decis, în schimb, să fie scoşi din regimul incompatiblităţii preşedinţii celor două Camere, dar şi preşedintele României.
Astfel, a rămas ca membrii ASF să nu fie soţi şi nici rude ori afini până la gradul al treilea cu membrii Guvernului şi ai CA al Băncii Naţionale a României.
Guvernul revine astfel la forma iniţială a legii, dar tot fără să-i includă şi pe parlamentari pe lista persoanelor care nu pot fi rude cu membrii ASF.
În privinţa remuneraţiei membrilor Consiliului ASF, ordonanţa Guvernului stabileşte că aceasta nu poate depăşi nivelul remuneraţiei membrilor CA ai BNR şi că ASF va trebui să vireze la buget 80% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la sfârşitul anului, până la termenul stabilit pentru depunerea situaţiilor financiare anuale. Legea iniţială permitea ASF să reporteze întregul excedent ca sursă de finanţare în anul următor.
În acelaşi timp, prin derogare de la Codul Fiscal, este stabilită o cotă de impozit pe venit de 85% pentru veniturile reprezentând salarii/indemnizaţii/sume compensatorii acordate, în condiţiile legii, cu ocazia încetării contractului de muncă, raportului de serviciu sau mandatului, angajaţilor cu funcţii de conducere sau persoanelor care sunt numite în calitate de membru „în consilii de administraţie şi consilii de conducere”.
Marţi, Guvernul a anunţat că acest impozit de 85% va fi aplicat angajaţilor cu funcţii de conducere sau persoanelor care sunt numite în calitate de membru în consilii de conducere din cadrul ASF „şi din cadrul autorităţilor care au fost reorganizate prin înfiinţarea ASF”.
ASF a fost înfiinţată prin comasarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Cele trei foste comisii de supraveghere erau conduse de 19 comisari. Potrivit declaraţiilor făcute de premierul Ponta, fostul preşedintele Daniel Tudor al CSA câştiga 188.000 lei pe lună (40.000 euro), Carmen Negoiţă, fostul preşedinte al CNVM – 80.000 lei pe lună (18.000 euro), iar Marian Sârbu, fostul şef al CSSPP , 14.000 euro.
În prezent, Tudor ocupă funcţia de vicepreşedinte pe asigurări la ASF, iar Sârbu este membru neexecutiv la ASF.
