După România, Christine Lagarde va vizita şi Lituania, în perioada 17-18 iulie.
„În timpul vizitelor, Christine Lagarde se va întâlni cu oficiali şi factori de decizie, precum şi cu reprezentanţi ai sectorului privat, ai societăţii civile şi mediului academic, pentru a discuta perspectivele economice actuale şi provocările care urmează pentru fiecare dintre cele două ţări’, se arată în comunicatul Fondului.
Instituţia financiară precizează că, în timpul vizitei la Bucureşti, Lagarde va susţine un discurs despre identificarea unei noi paradigme de creştere economică în regiune.
Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, anunţa, la începutul lunii trecute, că în iulie vor avea loc discuţii pentru a fi stabilită data vizitei în România a unei delegaţii a FMI pentru o nouă înţelegere.
Boardul Fondului Monetar Internaţional (FMI) a declarat încheierea cu succes a acordului României cu FMI, cel de al doilea acord de tip stand-by, constatând îndeplinirea tuturor ţintelor importante, a acţiunilor prealabile şi remarcând progresele în direcţia stabilităţii macroeconomice şi pe calea reformelor structurale, a anunţat pe 27 iunie ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
România a încheiat cu succes cel de al doilea acord Stand-by cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar creşterea este slabă şi riscurile pentru economie încă există, a declarat, săptămâna trecută, directorul adjunct al FMI, Nemat Shafik, după închiderea de către boardul FMI a evaluărilor a şaptea şi a opta privind stadiul îndeplinirii condiţionalităţilor din Memorandumul de Politici Economice şi Financiare.
Acordul stand-by în valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond) a fost aprobat iniţial pe 25 martie 2011 şi este unul preventiv prin care fondurile vor fi atrase numai în caz de necesitate.
În anul 2009, România a luat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.
Din acest aranjament cu FMI au fost trase şapte din cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.
