Băsescu a spus că are câteva idei privind un nou acord cu FMI, arătând că în prezent România este pe drumul cel bun în privinţa macrostabilităţii economice, dar nu este definitiv consolidată şi trebuie lucrat din greu pentru a menţine această macrostabilitate.
„Uitându-mă pe cifre, pot constata că decizii populiste pot să dezechilibreze România şi această tendinţă există în acest moment în România”, a afirmat Traian Băsescu.
El a spus că sistemul de sănătate trebuie să fie o prioritate, arătând că la începutul anilor 2000 bugetul pe sănătate era de un miliard de lei, iar acum este de cinci miliarde, dar asistenţa pe sănătate s-a diminuat din punctul de vedere al calităţii.
„Se întâmplă ceva cu banii introduşi în sistem, trebuie să privim cu atenţie acest exod”, a adăugat Traian Băsescu.
Preşedintele s-a referit şi la privatizarea CFR Marfă, arătând că nu este foarte clar cum sunt trataţi investitori strategici. „Avem CFR Marfă de privatizat cu un investitor strategic. Din punctul meu de vedere, investitori strategici sunt căile ferate americane, franceze, austriece, germane şi cred că obiectivul nostru principal trebuie să fie restructurarea companiilor de stat”, a spus Băsescu.
El a mai arătat că economia privată performează, în timp ce economia ce aparţine statului este „un dezastru”, arătând că unul dintre principalele probleme este managementul neperformant.
„Cum să mergi în zona euro cu această parte a economiei noastre? Este una dintre lecţiile pe care le-am învăţat în această criză. Dacă economia nu este competitivă, suferi foarte mult”, a adăugat Băsescu.
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a spus că toate căile identificate de Traian Băsescu privind reforma structurală şi sistemul de sănătate sunt complet legitime.
Ea a arătat că sumele acordate pentru sănătate trebuie cheltuite pentru sănătate, şi nu pentru altceva, aceasta fiind o prioritate, iar cea de-a doua prioritate este reforma structurală.
Lagarde a arătat că trebuie restructurate companiile de stat pentru a fi cât mai atractive pentru privatizare.
Ea mai spus că nimic nu poate prospera într-o ţară în care nu există macrostabilitate economică.
Directorul general al FMI se află în România, luni şi marţi, iar miercuri, o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România.
Autorităţile au precizat anterior că doresc ca noul acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.
Cel mai recent acord al României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-byde circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi finalizată în 2011.
Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat.
