În 2009, prin hotărârea de guvern de aprobare a cifrei de şcolarizare, iniţiată de ministrul Educaţiei de atunci, Ecaterina Andronescu, nu au mai fost alocate locuri pentru învăţământul profesional. Planul de măsuri a inclus astfel şi readucerea, în sistemul educaţional, a celor care nu au finalizat învăţământul obligatoriu sau nu au dobândit o calificare profesională. Concret, au dispărut locurile de la şcolile profesionale, în condiţiile în care, pentru unii, părea degradant să spună că sunt „la profesională”, şi au apărut licee tehnologice.
Tot în 2009, prin ordin de ministru, a fost introdusă evaluarea naţională, ale cărei note să fie luate în calcul la intrarea în liceu, fără examen. Ulterior, începând din 2010, în licee s-a putut intra, în urma repartizării computerizare, şi cu medii mai mici de 5, câtă vreme nu a fost impusă o notă minimă de promovare a evaluării.
Măsurile luate acum patru ani au avut, potrivit iniţiatorilor, un rol social: niciun copil să nu rămână pe stradă şi, chiar cu note de 2, 3 sau 4, să fie admişi în liceu. N-a fost aleasă, astfel, soluţia prin care sistemul, înainte de toate, să fi pretins profesorilor să se ocupe de elevii problemă, astfel încât să-i aducă la o pregătire de 5. Adoptând o soluţie mai simplă, având la bază bunăvoinţa şi marea înţelegere, cadrele didactice au preferat să promoveze, an de an, elevi nepregătiţi şi să-i aducă la evaluarea naţională, în virtutea faptului că aceştia oricum ajung ulterior la liceu.
În clasa a VIII-a, însă, la evaluarea naţională, notele primite din milă în gimnaziu şi-au spus cuvântul. Elevii cu medii de 6 sau chiar 7 în clasele V-VIII au luat, la primul test important din viaţa lor, note de 1, 2 sau 3, care au coborât media de admitere în liceu sub nivelul celei de repetenţie, adică sub 5.
Ulterior, în liceu, majoritatea miilor de elevi admişi cu medii de repetent nu au putut recupera lipsa de pregătire. Chiar şi cele câteva zeci de elevi care s-au ridicat cu greu spre 5 şi chiar au promovat an de an au ajuns, la sfârşitul clasei a XII-a, în faţa unei misiuni imposibile: bacalaureatul, pe care nu l-au putut lua chiar şi cu subiecte diferenţiate.
„Este nevoie de modificarea legii”
Primele consecinţe concrete ale sistemului de admitere în liceu din ultimii ani sunt legate atât de elevi, cât şi de profesori. Elevii nu au rămas pe stradă, ci au mers la şcoală, iar profesorii, având discipoli în bancă, şi-au păstrat locurile de muncă. Privit în ansamblu, însă, sistemul de învăţământ pare că nu găseşte soluţii reale pentru o educaţie de calitate.
Autorităţile recunosc că este jenant să declari admis în liceu un elev cu media de admitere sub 5 şi susţin că situaţia s-ar putea schimba în bine numai prin modificarea reglementărilor în vigoare.
„În prezent, oricât de mult nu ne convine, nu avem ce face, dacă aşa zice legea. Este nevoie de o iniţiativă parlamentară pentru modificarea Legii educaţiei care conţine, de altfel, o mulţime de articole ce ar trebui schimbate. Mai mult, legea nu ne permite să sancţionăm profesorii cu rezultate slabe şi nici să-i spunem directorului să plece dacă are trei promoţii de absolvenţi care nu promovează bacalaureatul. Tot sistemul trebuie reanalizat. Constatăm că elevi cu media de absolvire (a gimnaziului – n.r.) de 7-8 nu reuşesc să ia la evaluare decât 2 sau 1 sau 4. Ce putem face? Nu avem instrumente”, mai spun reprezentanţii autorităţilor din Educaţie, care admit şi că rezultatele slabe la bacalaureat sunt înregistrate majoritar în licee cu mulţi elevi admişi cu medii sub 5.
La rândul lui, şeful Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Constantin Trăistaru, consideră că accesul în clasa a IX-a al elevilor cu medii sub 5 se resimte în rezultatele de la bacalaureat. „Recuperarea unui elev care a luat media 1, 2, 3 sau 4 la evaluarea naţională este foarte dificilă. Recuperarea lui este un proces de durată, care nu se poate face în ultimul an, adică înainte de bacalaureat, ci este nevoie de o muncă susţinută pe toată durata liceului”, spune Trăistaru.
„Niciun elev nu va lua bacalaureatul dacă intră în liceu cu lacune majore”
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, este de părere că situaţia actuală reflectă dezastrul din învăţământ şi faptul că Ministerul Educaţiei nu a avut o viziune corectă în ceea ce priveşte reţeaua şcolară, evaluările de la finalul ciclurilor de învăţământ şi modul în care se face promovarea de la un ciclu de învăţământ la altul.
Liderul sindical susţine, la rândul său, reintroducerea examenului de admitere tradiţional în liceu, iar media minimă de intrare să fie 5.
„Este inadmisibil să fie înscris la liceu un absolvent care are media sub 5. Aceşti elevi vor pica examenul de bacalaureat, irosindu-şi cei patru ani de liceu. Ar trebui mărit numărul de locuri de la şcolile profesionale, care să pregătească viitoarea forţă de muncă, pentru că majoritatea acestor elevi ar fi putut să ajungă nişte muncitori cu înaltă calificare, de care România are atâta nevoie. De asemenea, ar trebui micşorat numărul de locuri la licee. Ca şi condiţie pentru admiterea la liceu, soluţia ar fi examenul de admitere, iar media minimă să fie 5.00”, afirmă Hăncescu.
Preşedintele Federaţiei „Alma Mater”, Anton Hadăr, se declară, şi el, în favoarea reînfiinţării învăţământului profesional, în condiţiile în care, în opinia lui, sistemul trebuie regândit, pentru că a obliga toţi elevii să urmeze liceul este incorect. „Unii pot, alţii nu pot. Am discutat acest subiect cu toţi miniştrii, începând cu doamna Andronescu. Ei zic să-i ducem (pe elevi – n.r.) până în clasa a X-a, cât este învăţământul obligatoriu, şi apoi să-i înscriem la profesională. Eu nu cred că este bine. Din păcate, în cei doi ani, elevii admişi cu medii sub 5 nu mai învaţă nimic. Le facem mai mult rău”, a declarat Hadăr.
Potrivit lui Hadăr, reînfiinţarea învăţământului profesional se impune în condiţiile în care unii elevii poate chiar au vocaţie pentru o anumită meserie. „Elevii cu medii sub 5 nu trebuie ţinuţi în liceu. Au trecut deja mulţi ani. Am văzut rezultatele dezastruoase. Îi ducem în liceu din dorinţa profesorilor de a avea o normă. Îmi pare rău, dar nu merge. Facem rău şi profesorilor, şi elevilor. Părinţii încearcă să stârnească mila profesorilor, iar profesorii se lasă ispitiţi. Niciun elev nu va lua bacalaureatul dacă intră în liceu cu lacune majore în pregătire”, a mai spus Hadăr.
Examenul de admitere şi şcolile profesionale, susţinute şi de părinţi
Din punctul de vedere al părinţilor, problema ar putea fi rezolvată prin reintroducerea examenului de admitere în liceu.
„Cred că cel mai bine ar fi să fie reintrodus examenul de admitere în liceu. Dar, în condiţiile actuale, elevii trebuie admişi în clasa a IX-a chiar dacă au note mici la evaluare, pentru că ei au promovat clasa a VIII-a. Evaluarea este un procedeu de departajare a candidaţilor. Nu pot spune că sunt repetenţi şi au fost acceptaţi în clasa a IX-a, chiar cu medii mici. Ei au promovat clasa a VIII-a, au picat elavuarea, dar trebuie admişi în clasa a IX-a, pentru că au promovat. Nu ai cum să procedezi altfel”, este de părere preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământul Preuniversitar (FNAP-IP), Mihaela Gună .
În opinia Mihaelei Gună, o măsură bună ar fi şi reînfiinţarea şcolilor profesionale, pe lângă reintroducerea admiterii la liceu.
