În total, 202.586 de persoane s-au înscris pentru a face parte din acest eventual prim val de colonişti, indică un comunicat al societăţii olandeze, care a lansat în aprilie 2013 un apel la candidaturi pentru o călătorie de şapte luni, doar dus, către Marte, ce ar urma să fie organizată în 2023.
Cei mai numeroşi candidaţi provin din SUA (24%), India (10%), China (6%) şi Brazilia (5%), însă şi din Marea Britanie, Canada, Rusia, Mexic, Filipine, Spania, Columbia, Argentina, Australia, Franţa, Turcia, Chile, Ucraina, Peru, Germania, Italia şi Polonia.
Selecţia candidaţilor va fi organizată în trei etape, în următorii doi ani, precizează Mars-One. ‘Până în 2015, între şase şi zece echipe de câte patru persoane vor fi supuse unui antrenament complet’ înainte ca ‘una din aceste echipe să devină, în 2023, cea a primilor oameni care vor ateriza pe Marte şi vor locui acolo pentru tot restul vieţii’, explică această companie.
Proiectul, care costă şase miliarde de dolari, potrivit Mars-One, este privit cu scepticism, însă a primit, cu toate acestea, sprijinul laureatului olandez la Premiul Nobel pentru fizică din 1999, Gerard ‘t Hooft.
Până acum, spre Marte au fost lansate doar misiuni robotice, toate organizate cu succes de NASA, dar SUA sunt determinate să trimită astronauţi pe Planeta Roşie în următorii 20 de ani, a indicat agenţia americană în mai.
Proiectul Mars-One este supus multor obstacole. În afară de incapacitatea de a reveni pe Terra, astronauţii vor trebui să trăiască în mici habitate, să găsească apă, să-şi producă propriul oxigen şi să-şi cultive hrana, în condiţiile în care Marte este un vast deşert, unde atmosfera este constituită în principal din dioxid de carbon, iar temperatura medie este de -63 de grade Celsius.
De asemenea, astronauţii vor trebui să suporte radiaţii cosmice periculoase în timpul călătoriei.
În plus, nu există încă o navă care să poată transporta voluntarii, recunoaşte Mars-One.
