Experţii îşi pun întrebări, spre exemplu, pe ce se bazează Executivul atunci când estimează o creştere a sectorului de construcţii cu 6,1% în 2014 sau majorarea consumului (atât public cât şi privat) în România?
Analistul Dragoş Pislaru, manager al GEA Strategy&Consulting, afirmă nu fără ironie că nu înțelege o serie de aserțiuni ale Guvernului în elaborarea proiectului de buget pe 2014. „În primul rând, nu înțeleg care sunt premizele creșterii economice în România. Din analiza proiectului de buget constat că o să avem o creștere foarte mare prognozată în sectorul construcțiilor care va trebui, teoretic, să compenseze scăderea din agricultură, spune Pislaru.
Citeşte şi: Ce mare oraș românesc își construiește metrou
Liviu Voinea afirmă în lucrarea Proiect de Buget pe 2014 că anul viitor construcţiile vor creste cu peste 6% (6,1% mai precis) şi că vom avea un boom de consum, atât în zona privată, cât şi în sectorul public. Mai mult decât, atât, sectorul construcțiilor va avea un ritm asemănător de creștere și în anii următori.
Prima nedumerire
Datele pe anul curent indică o scădere a setorului de construcții la 8 luni (-2,8%) și luând în considerare faptul că am intrat în iarnă, o schimbare de sens a evoluției sectorului este greu de anticipat. O creștere de 6,1% a sectorului de construcții este prin urmare un pronostic mult prea optimist. „Ar însemna ca țara să se umple de șantiere la propriu”, mai spune Dragoş Pislaru.
A doua nedumerire
Creșterea consumului. Probabil că atunci când a previzionat o mărire a consumului în România, Guvernul s-a bazat pe cele 14,8 miliarde de euro pe care le va atrage în economie grație fondurilor UE. În acest caz estimările Executivului sunt cu DACĂ. DACĂ vom reuși să absorbim aceste fonduri nimeni nu poate garanta efect direct în sporirea consumului, mai ales a celui privat, lovit de noile modificări ale Codului fiscal.
„Consumul intern este afectat de majorarea accizelor la carburant și de înclinarea redescoperită spre economisire, afirmă Claudiu Cazacu, analist-şef al XTB România. Pe de altă parte, ar putea totuși beneficia de sprijin din partea cheltuielilor amânate pentru o perioadă de câțiva ani după criză, generând un efect de recul pozitiv”. Dar iarăși vorbim despre o posibilitate.
Încă o „figură” ca cea din perioada referendumului pentru demiterea președintelui țării și ne întoarcem înapoi cu un secol la capitolul investiții străine.
În 2014 este mai mult ca sigur că agricultura nu ne va mai ajuta. Asltfel apare firesc întrebarea, de unde îşi injectează guvernul acest entuziasm.
Citeşte şi: Renault scoate primul hibrid cu preț accesibil
Claudiu Cazacu crede chiar că economia locală ar putea intra în ușoară încetinire în 2014 față de creșterea de 2,4%, estimată pentru 2013. „România va trebui să se descurce în 2014 fără impactul net pozitiv al unei recolte agricole foarte bune, care a contribuit semnificativ la PIB-ul anului curent”, mI crede Claudiu Cazacu.
Modelul alternanței face posibilă chiar o recoltă sensibil mai slabă, creând presiune pe alte sectoare pentru a compensa sub-performanța relativă a agriculturii.
Apoi, exporturile pot propulsa PIB-ul, dar având în vedere inerția zonei Euro, principala piață de desfacere, vor avea nevoie de ajutor din partea altor sectoare.
Ce crede ministrul bugetului
Liviu Voinea, ministrul bugetul, a precizat, miercuri seara, în cadrul dezbaterilor privind bugetul pe anul viitor din Comisiile parlamentare pentru buget-finanţe, că „numărul mediu de salariaţi în 2013 a fost mai mare cu 60.000 de persoane decât în 2012 şi că anticipează o evoluţie similară în 2014, de asemenea, o creştere a câştigului mediu salarial”.
În opinia lui Voinea, în 2013, o contribuţie importantă a avut-o agricultura (la PIB n.r.), dar nu la fel de importantă ca în 2011, în schimb construcţiile sau industria au avut contribuţii mai importante la creşterea economică.
Prin urmare Guvernul se aşteaptă, în continuare, pentru 2014 la o contribuţie mai importantă a construcţiilor şi industriei, în timp ce agricultura este evaluată conservator cu contribuţie negativă. Asta arată că există un potenţial semnificativ de modificare în sus a prognozei de creştere economică pe parcursul anului.
