Urmare a revenirii economiei reale şi a politicilor monetare, care au ţinut banii în zona ieftină a încurajat în 2013 asumarea de riscuri în pieţele de capital, arată o analiză a XTB România.
Rezultatul a fost cel mai vizibil pe pieţele emergente – între pieţele de capital din întreaga lume, Venezuela a dat o lecţie de profit, oferind un randament de 296,2% în valori exprimate în dolari (şi un fabulos 480,48% în moneda locală). Pe locul doi, cu un avans deloc neglijabil, piaţa din Dubai a lăsat în urmă amintirea crizei şi a sărit cu 107,69% în valori transpuse în dolari americani. La polul opus se află investiţiile din zona mărfurilor, care au înregistrat, preponderent, scăderi. Excepţia o reprezintă gazele naturale din SUA, care au avut un parcurs spectaculos anul acesta, după o tendinţă îndelungată de scădere în anii anteriori.
Preţurile în agricultură au scăzut, însă, în general, pe seama ofertei mult peste nivelul cerut de piaţă, porumbul având cea mai proastă performanţă din ultimii ani, şi încheind topul (sau deschizându-l pe cel al scăderilor) cu un minus de 39,56% anul trecut.
Şi aurul şi argintul au avut un an’ prost’ – deşi nu la fel de slab ca porumbul. Scăderea a întrerupt şirul de 12 creşteri anuale consecutive, cel mai lung de după 1920. Încrederea în revenirea economiei americane, care pune Fed în poziţia de a întrerupe în viitor tipărirea de monedă, alături de închiderea unor poziţii mai vechi foarte profitabile şi a reducerii cererii de aur pentru investiţie au condus la un minus de 28,26% pentru aur şi 39,56% pentru argint, cu o volatilitate ridicată.
Investiţiile pe piaţa valutară ar fi putut genera, de asemenea, câştiguri semnificative, însă acestea sunt preferate de persoanele cu apetit ridicat pentru risc. Cele mai puternice monede din ţări dezvoltate au fost în 2013 coroana daneză şi euro, câştigând 4,33% respectiv 4,25% în faţa dolarului, dar performanţe bune au avut şi francul elveţian şi lira sterlină (+2,69%, +1,67%). Între cele mai slabe valute din liga valutelor cele mai tranzacţionate, yenul japonez a pierdut -17,69%, o contraperformanţă notabilă, pe seama politicii ultra-relaxate a Băncii Japoniei, care vizează dublarea masei monetare în mai puţin de doi ani.
Dolarul australian a fost puternic afectat de încetinirea Chinei şi reducerile de dobândă operate de banca centrală, pierzând 14,5%. Dar’ zmeură de aur’ revine randului sud-african, care s-a ieftinit cu aproape 20% în raport cu dolarul. O miză excelentă în anul 2013 ar fi fost poziţia long pe eur/zar (cumpărare de euro şi vânzare de rand sud-african) – beneficiul fiind de 22,6%, fără efect de levier. Luând în calcul o amplificare conservatoare generată de un efect de levier de 5 la 1 (se întâlneşte uzual în cazul monedelor emergente şi un efect de 50 la 1) randamentul ar fi fost de 113%.
‘Un depozit în lei cu scadenţa la 12 luni, plasat la începutul anului 2013 la una dintre băncile de top (după active), ar fi adus, la maturitate, un randament mediu de 5%. Prin comparaţie, investiţia diversificată în acţiuni sau unităţi de fond care să replice evoluţia indicelui BET de la Bucureşti ar fi determinat un câştig de 30,9% anul trecut. Opţiunile de investiţii’ fără risc’ au continuat şi în 2013 să genereze randamente mult reduse faţă de cele care implică anumite grade de risc.
Astfel, spiritul întreprinzător al celor care ar fi fost dispuşi să îşi asume riscuri mai ridicate, în pieţele de acţiuni sau cele valutare, ar fi fost recompensat abundent’, apreciază Claudiu Cazacu, analist-şef la XTB România.
Spre exemplu, randamentul titlurilor de stat, instrumente cu risc aproape inexistent, se situa în jurul nivelului de 5,71% în ianuarie, în timp ce indicii bursieri ai pieţelor dezvoltate au adus câştiguri de circa 30%. Astfel, indicele ‘vedetă’ a fost cel din Germania, cu 31,11% plus, urmat de piaţa din SUA, cu o creştere de 29,6% pentru S&P500.
