„În ultimă instanţă, dacă persoanele cărora i se adresează această măsură sunt limitate la 1.600 lei, este un prim pas spre diferenţierea inpozitării”, a spus Isărescu.
Anterior, el a afirmat că băncile nu ar avea motive prudenţiale sau de afaceri pentru a reeşalona creditele fără restanţe, dar ar putea să aleagă o uşurare a plăţilor pentru clienţii care „gâfâie” şi sunt aproape de neperformanţă, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Sistemul este opţional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunţat că ar fi încheiat vreo înţelegere cu instituţiile de credit.
Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.
Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.
Ponta a arătat că FMI consideră că decizia Guvernului de a sprijini pe o perioadă de doi ani persoanele care au credite va conduce la o creştere a creditării şi a consumului.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România consideră că ajutorul fiscal pentru populaţia cu venituri sub medie şi credite bancare ridică problema echităţii, însă este o măsură care va încuraja rambursările.
