Federal Reserve (Fed), banca centrală a SUA, a sărbătorit, anul trecut, 100 de ani de existență. Cu două zile înainte de Crăciunul anului 1913, seara, în timp ce mulți aleși plecaseră deja în vacanță, Congresul a aprobat actul de înființare a Fed, creând o bancă centrală neguvernamentală, de fapt a bancherilor, cu sarcina de a controla sistemul monetar al țării. Iată că, în toți acești ani, Fed niciodată nu s-a mai angajat într-o explozie monetară precum cea actuală.
Politica monetară a banilor ieftini pe care o aplică Fed ar putea genera un dezastru economic mai grav decât ce s-a întâmplat în 2008, se arată într-o analiză a Forbes.
Fed, instituție condusă acum de președintele Janet Yellen, este responsabilă legal de stabilitatea prețurilor și de angajarea forței de muncă.
Citește și: Orașul în care sunt jumătate din afacerile străinilor în România
În timpul Marii Depresiuni Economice, a fost adoptată Legea Glass-Steagall, după numele senatorilor care au inițiat-o, ce interzicea băncilor să se implice în activități riscante, protejând astfel banii deponenților. Legea a trecut după ce aproximativ 10.000 de bănci dăduseră faliment, adică circa 40% din sistemul bancar american de la acea vreme.
În anii 1960, însă, legea a fost reinterpretată și băncile au obținut permisiunea de a se implica într-o varietate mai mare de activități, la fel ca instituțiile de creditare de pe alte continente. Eliminarea acestei legi a fost una dintre cauzele crizei din 2008. Atunci când s-a spart bula imobiliară, băncile erau într-atât de îngropate în datorii, încât falimentele nu au putut fi evitate. În esență, „sângele economiei”, adică lichiditatea, s-a evaporat brusc și motorul a înghețat. Atunci, fostul președinte al Fed, Ben Bernanke, a luat măsuri drastice, prevalându-se de o frază obscură din legea Fed, care permite instituției să dea credite „oricărei persoane, parteneriat sau corporații” în „circumstanțe neobișnuite și exigente”. Atunci, puterea Fed a crescut puternic.
La acel moment, băncile nu mai erau dispuse să acorde credite populației și firmelor, ci mai degrabă să folosească banii pentru a-și acoperi găurile. Astfel, instituțiile de creditare au înăsprit condițiile de acordare a împrumuturilor și creditarea a înghețat, ceea ce a agravat criza. Sistemul financiar nu a intrat însă nici măcar atunci în colaps.
Citește și: Ucraina fumegă, Rusia spumegă
La începerea crizei, bilanțul Fed cuprindea suma de 800 miliarde de dolari, Astăzi, bilanțul a ajuns să depășească 4.100 miliarde de dolari și acest lucru naște îngrijorări. Deși Fed a făcut tot posibilul, economia americană continuă să se restrângă. Banca centrală a SUA a redus dobânzile pe termen scurt până la aproape de zero, a crescut drastic oferta de bani și a redus cerințele legate de rezervele minime obligatorii ale băncilor.
Pe de altă parte, însă, a lipsit o politică fiscală prudentă din partea guvernului. În schimb, am văzut o explozie a datoriei publice. Datoria publică oficială a SUA se cifra, acum o săptămână, la 17.300 miliarde de dolari și crește în continuare.
Scopul Fed, în aceste condiții, este să mețină o inflație mică, evitând deflația, care ar impune populația să se abțină de la a mai face cheltuieli, în așteptarea scăderii prețurilor, riscând să se intre într-un cerc vicios. Inflația apare atunci când oferta de dolari depășește cererea. În acest caz, valoarea dolarului scade, creând iluzia că prețurile cresc. De fapt, este nevoie de mai mulți bani pentru a cumpăra produse și servicii de aceeași valoare. Iar inflația este un scop, deoarece, dacă oamenii vor crede că prețurile sunt în creștere, ei nu vor aștepta ieftiniri și vor cheltui banii. De fapt, Fed încearcă să-i determine pe consumatori să iasă din case și să-și cheltuiască banii. Totodată, un dolar slab ajută la creșterea exporturilor.
Un alt obiectiv al băncii centrale a SUA este să-i împingă pe investitori către activele riscante, cum sunt acțiunile de pe bursă. Dacă ar avea succes, cererea ar crește în ritm cu prețurile. Iar când cresc bursele, oamenii se simt mai bogați și au tendința să cheltuiască mai mult.
Cu cât Fed va continua să umfle economia, cu atât va fi mai greu să revină la normal și cu atât căderea va fi mai dureroasă. Soluția este ca guvernul american să-și rezolve problemele fiscale: cheltuiala cu titlurile de stat, politica de impozitare etc. În caz contrar, criza care ar urma ar depăși-o ca gravitate pe cea din 2008.
Citește și: Oferte de Paște în Bulgaria
