Aurescu a efectuat vineri o vizită de lucru la Baku, unde a avut consultări politice cu prim-adjunctul ministrului azer al afacerilor externe, Araz Azimov, şi cu adjunctul ministrului azer de externe, Khalaf Khalafov, cu care a semnat şi Planul de Consultări între cele două ministere de externe. De asemenea, Bogdan Aurescu a susţinut o prelegere în cadrul conferinţei cu tema ‘Alianţa Nord-Atlantică în secolul XXI.
Perspectivele Summit-ului NATO din Marea Britanie’, organizată de Academia Diplomatică azeră în colaborare cu Ambasada României la Baku, în calitate de ambasadă Punct de Contact NATO în Azerbaidjan.
Potrivit MAE, în cadrul consultărilor cu prim-adjunctul ministrului azer de externe, Araz Azimov, au fost discutate cu prioritate evoluţiile în plan regional, cu accent pe necesitatea reglementării conflictelor prelungite, precum şi cooperarea Azerbaidjanului cu UE şi NATO. De asemenea, s-a convenit punerea în aplicare a unui mecanism de consultări mai frecvente, atât la nivelul celor doi oficiali, cât şi între departamentele relevante ale celor două ministere de externe.
În ce priveşte cooperarea cu NATO, cei doi interlocutori au evidenţiat caracterul strategic al relaţiei de parteneriat pe care Alianţa o dezvoltă cu Azerbaidjan, evocând contribuţia pe mai multe paliere pe care Azerbaidjan a adus-o în planul securităţii, inclusiv prin sprijinul acordat operaţiunii ISAF. Bogdan Aurescu a evocat rolul Ambasadei României la Baku în calitate de Punct de Contact NATO, deţinut deja timp de trei mandate consecutive, în perioada 2009-2014, drept un indicator al nivelului foarte bun al relaţiilor dintre România şi Azerbaidjan. El a dat asigurări şi cu privire la faptul că România va continua să susţină dezvoltarea relaţiilor de parteneriat NATO-Azerbaidjan.
În cadrul consultărilor cei doi oficiali au avut un schimb de vederi aprofundat asupra situaţiei de securitate din regiune.
Astfel, în contextul evoluţiilor recente din Ucraina, cu precădere a celor privind Crimeea, Bogdan Aurescu a evidenţiat perspectiva îngrijorătoare de configurare a unui nou conflict prelungit în regiune, în măsură să conducă la conturarea unui arc de astfel de conflicte, alături de cele din Nagorno-Karabah, Abhazia şi Osetia de Sud, Transnistria.
‘Bogdan Aurescu a subliniat că evoluţiile îngrijorătoare privind Ucraina reprezintă un semnal extrem de serios şi alarmant, care arată că noi linii de diviziune pot deveni o realitate în Europa, în măsură să anuleze mai bine de două decenii de dialog şi cooperare angajate pentru reconcilierea pe continentul european. A evidenţiat caracterul ilegal şi nelegitim al aşa-numitului ‘referendum’ planificat pentru 16 martie 2014, pentru determinarea viitorului statut al Republicii Autonome Crimeea, parte integrantă a Ucrainei suverane şi independente’, arată MAE.
La întâlnirea cu adjunctul ministrului azer de externe Khalaf Khalafov au fost abordate aspecte de interes comun privind consolidarea dialogului politic şi diversificarea cooperării bilaterale, consolidarea cadrului juridic bilateral pentru extinderea şi aprofundarea ansamblului relaţiilor dintre cele două ţări. Partea azeră a mulţumit pentru sprijinul constant şi substanţial al României pentru Azerbaidjan în cadrul UE, NATO şi al altor organizaţii internaţionale.
Discuţiile au evidenţiat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-azer, care a imprimat actualul caracter de Parteneriat Strategic relaţiei bilaterale. Cei doi oficiali au evaluat stadiul implementării Planului Comun de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic, semnat în aprilie 2011, cu accent pe domeniile economic şi energetic.
În ce priveşte cooperarea în domeniul economic, cei doi demnitari au subliniat necesitatea creşterii volumului schimburilor comerciale bilaterale, în măsură să valorifice tendinţa ascendentă înregistrată din ultima perioadă. În context, Bogdan Aurescu a evocat necesitatea valorificării Comisiei Interguvernamentale de colaborare comercial-economică şi tehnico-ştiinţifică, ca instrument util pentru realizarea acestor obiective şi a subliniat importanţa convocării neîntârziate a celei de a cincea sesiuni a Comisiei. Secretarul de stat român a exprimat speranţa că se va înregistra o creştere a investiţiilor azere în România, inclusiv ale SOCAR, obiectiv împărtăşit şi de partea azeră.
Bogdan Aurescu a apreciat că acest obiectiv ar putea fi facilitat şi de realizarea proiectului coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică, care să valorifice tranzitul maritim direct pe Marea Neagră, ministrul adjunct Khalafov exprimând interesul părţii azere pentru acest proiect.
În planul cooperării energetice, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind stadiul implementării proiectului interconectorului de gaz lichefiat Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria (AGRI), proiect ce valorifică traseul cel mai scurt dintre regiunea Mării Caspice şi cea a Mării Negre. Aurescu a subliniat necesitatea accelerării implementării proiectului AGRI, atât prin finalizarea rapidă a studiului de fezabilitate al proiectului, cât şi prin promovarea acestuia la nivelul UE, unde acesta este deja înscris, ca urmare a eforturilor României, pe Lista UE a Proiectelor de Interes Comun, ceea ce deschide oportunitatea de finanţare cu fonduri UE. Partea azeră a confirmat importanţa proiectului AGRI pentru relaţiile bilaterale, precum şi pentru regiune.
La finalul convorbirilor, Bogdan Aurescu şi adjunctul ministrului azer de externe Khalaf Khalafov au semnat Planul de Consultări între cele două ministere de externe.
La Academia Diplomatică a Republicii Azerbaidjan, Bogdan Aurescu a prezentat priorităţile Alianţei Nord-Atlantice pentru Summit-ul din septembrie, cu accent pe necesitatea acordării unei atenţii suplimentare dezvoltării instrumentului parteneriatelor Alianţei, având în vedere, inclusiv, contextul regional recent creat. A arătat că actuala criză din regiune va determina NATO să regândească substanţa parteneriatelor Alianţei şi va avea un impact asupra agendei Summit-ului din Marea Britanie. A prezentat, totodată, profilul României în Alianţă, la 10 ani de la aderare şi angajamentul ţării noastre pentru politica ‘uşilor deschise’, continuarea implicării în Afganistan post-2014, precum şi în dezvoltarea rolului NATO în domeniul apărării antirachetă, al securităţii cibernetice şi al celei energetice, în care Azerbaidjanul, partener important Alianţei, poate fi implicat.
MAE arată că vizita lui Aurescu la Baku face parte din seria de contacte constante politico-diplomatice şi de cooperare româno-azeră, circumscrisă Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Azerbaidjan şi a reprezentat o oportunitate de a stimula implementarea proiectelor agreate cu ocazia vizitei prim-ministrului Victor Ponta, la Baku, în iunie 2013.
