Delegaţia azeră se află în România la invitaţia oficială a premierului Victor Ponta, pentru a discuta despre relaţiile economice bilaterale, se arată într-un comunicat remis presei.
Oficialii din Azerbaidjan vor avea o întrevedere cu prim-ministrul, Victor Ponta, privind cooperarea dintre cele două ţări. Delegaţia va mai discuta cu ministrul Economiei, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, dar şi cu preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu
În cadrul întrevederii cu ministrul Economiei, Constantin Niţă, cele mai importante subiecte sunt legate de perspectivele proiectului AGRI, oportunităţile de investiţii pe piaţa din România şi dezvoltarea proiectelor azero-române în domeniul economic. La întâlnire vor participa şi reprezentanţi ai unor companii româneşti şi vor fi abordate modalităţi de colaborare pe piaţa azeră de energie, dar şi pe alte pieţe externe.
„Europa are parte de numeroase provocări legate de diversificarea surselor de aprovizionare pentru asigurarea securităţii energetice, menţinerea competitivităţii industriei şi economiei şi dezvoltarea infrastructurii. Compania SOCAR are experienţă şi expertiză internaţională în dezvoltarea de proiecte majore, elemente ce pot contribui la îndeplinirea obiectivelor europene din domeniul energiei”, precizează Rovnag Abdullayev, preşedinte SOCAR.
Potrivit lui Hamza Karimov, CEO SOCAR România, compania a devenit, într-un timp foarte scurt, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de energie. Compania a investit peste 50 de milioane de euro în România şi a creat mai mult de 320 de locuri de muncă. „Vă asigur că vom continua ritmul investiţiilor şi în perioada următoare. Am demonstrat că tradiţia produselor şi serviciilor azere este o garanţie a calităţii, iar clienţii români apreciază acest lucru”, a precizat Hamza Karimov.
Delegaţia azeră este formată din Natiq Aliyev – ministrul Energiei, Rovnag Abdullayev – preşedintele companiei SOCAR, Elshad Nassirov – vicepreşedinte SOCAR, Murad Heydarov – consilierul preşedintelui SOCAR, Hamza Karimov – CEO SOCAR România, Vitaliy Baylarbayov – membru în bordul proiectului Agri şi Rauf Hasanov – consilier al ministrului Energiei.
Presa românească scria în urmă cu un an că două proiecte care au menirea să ne reducă dependenţa de gazele ruseşti bat pasul pe loc de ani buni. Chiar dacă promisiuni există, dezamăgirile vor rămâne şi în anii următori. Cele două proiecte sunt Nabucco și AGRI. În cazul Nabucco, în vara anului trecut, eșecul a fost unul răsunător.
În cazul AGRI, deşi discuţiile au început mai târziu decât la Nabucco, se înregistrează întârzieri la finalizarea studiului de fezabilitate. Acesta trebuia să fie gata în noiembrie 2012, însă ministrul Niţă spune că abia în aprilie 2013 sunt aşteptate concluziile, scria capital.ro la începutul anului trecut.
În ceea ce priveşte investiţia necesară acestui proiect, reprezentanţii instituţiei susţin că valoarea nu se cunoaşte până la finalizarea studiului. În acest caz, mare parte din investiţii trebuie alocată construirii celor două terminale de lichefiere şi de regazeificare.
Totuşi, autorităţile din Azerbaidjan au reconfirmat interesul pentru proiect, recunoscând totodată ca au existat unele probele. „Avem un agreement de cooperare în domeniul energetic, scopul fiind livrarea de gaze azere în România. A fost semnată Declaraţia de la Baku privind conducta Azerbaidjan-Georgia-România (AGRI). Nu ştiu de ce, dar lucrurile au mers foarte greu. Au fost probleme cu finanţarea acestui proiect“, a explicat, anul trecut ministrul azer al Energiei, Natiq Aliyev.
Proiectul AGRI, considerat de autorităţile române cel mai ieftin pentru transportul gazelor naturale din Marea Caspică şi Asia Centrală către Europa, urmăreşte ruta Baku-Kulevi-Constanţa. Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate în Kulevi şi apoi transportate prin Marea Neagră până la Constanţa, unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminalul LNG.
Proiectul ar putea costa 4 – 4,5 miliarde euro, la o capacitate de până în opt miliarde metri cubi de gaze naturale, iar construcţia lui ar putea fi finalizată într-un an sau doi de la realizarea studiului de fezabilitate.
Printre atuurile proiectului AGRI se regăsesc flexibilitatea pe care o presupune tehnologia LNG, traseul mai scurt al gazelor azere spre piaţa europeană, realizarea interconectorului România – Ungaria (Arad-Szeged) şi, nu în ultimul rând, sprijinul politic exprimat de toate cele patru state partenere.
