Vă prezentăm câteva informații mai puțin cunoscute de majoritatea populației, referitoare la satele românești. Acestea sunt centralizate într-un document publicat, luna trecută, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – proiectul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
1. Peste jumătate dintre locuitorii din satele românești (54,2%) sunt supuși riscului de sărăcie și excluziune socială, conform datelor din 2011. Cu doar patru ani mai devreme, ponderea acestor persoane era de 61,9%.
2. Dintre persoanele care locuiesc în mediul rural și au un loc de muncă, 60,3% lucrează în agricultură, 20,1% activează în industrie, în timp ce 19,7% lucrează în servicii.
3. Populația rurală din România are un nivel scăzut de instruire. Cele mai multe persoane cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani au absolvit doar gimnaziul. Doar 22,2% au studii preuniversitare, iar 17,4% au urmat o școală profesională sau liceul. Studii superioare au numai 1,6% dintre săteni.
4. Numărul IMM-urilor la 1.000 de locuitori din mediul rural este de două ori și jumătate mai mic comparativ cu media pe țară: 9,64 față de 23,66, conform datelor pe 2011.
5. În perioada 2005-2012, populația rurală a scăzut cu 65.646 persoane. Prognozele arată că trendul va continua până în 2015, după care urmează un declin demografic mai accentuat, până în 2050.
6. Agricultorii din România sunt foarte slab dotați din punct de vedere tehnic comparativ cu cei din statele din zona euro. Diferența este enormă, de 25-26 de ori: 350 euro în imobilizări corporale/fermier din România, față de 9.000-9.200 euro în statele din zona euro.
7. În perioada 2006-2012, suprafața terenurilor neproductive și degradate a crescut cu 11,6%. În aceeași perioadă, suprafața agricolă s-a diminuat ușor, cu 0,79%. În 2010, peste 1,3 milioane hectare de teren agricol era neutilizată.
8. Principalele cauze pentru care mari suprafețe de pământ agricol zac în pârloagă sunt: utilajele precare de producție din exploatațiile mici, funcționarea necorespunzătoare a piețelor agricole, restricțiile determinate de factorii naturali precum clima sau formele de relief, dar și litigiile dintre proprietari.
9. România deține una dintre cele mai bogate resurse de terenuri agricole din Uniunea Europeană clasificate ca având o înaltă valoare naturală. Țara noastră ocupă locul 5 în UE cu o suprafață de 5,22 milioane de hectare de terenuri agricole.
10. Roada obținută la principalele culturi agricole are randamente foarte scăzute. Astfel, producția obținută la principalele culturi se cifrează, în medie, la doar 35-60% din potențial.
