Citirea facturilor la energia electrică este un exerciţiu dificil chiar şi pentru cei iniţiaţi, deoarece în spatele lor se ascund obligaţii de plată impuse în mod arbitrar de către atat. Coloanele parcă fără sfârşit, cu mărimi de facturat sunt, însă, prevăzute în legislaţie, scrie 7est.ro.
Astfel, HG 1007/2004 arată că factura trebuie să includă obligatoriu data emiterii (în dreapta), termenul de plată scadent (sub data emiterii), perioada de facturare, semnificaţia fiecărei obligaţii de plată (sub denumirea „produse şi servicii facturate”), valorile mărimilor de facturat (,,Cantitatea”), tarifele (,,preţ unitar”) şi valoarea totală de plată.
Unele dintre rubricile din factura pentru energia electrică includ o acciză, despre care se ştiu puţine lucruri. E.ON invocă însă Codul Fiscal, care precizează că fiecare consumator de energie electrică trebuie să achite şi contravaloarea accizei pentru energia consumată. Această acciză se calculează după formula A = Q x K x R, unde: A= cuatumul accizei, Q= cantitatea de energie electrică activă exprimată în MWh, K= acciza unitară prevăzută în Codul Fiscal iar R= cursul de schimb leu/euro. Acciza unitară, adică K din ecuaţie, este de 0,5 euro/Mwh în cazul consumului comercial şi de 1 euro la consumul necomercial. În plus, se plăteşte TVA pe acciză.
De asemenea, în factură se regăseşte şi contravaloarea certificatelor verzi. Certificatul verde reprezintă un titlu ce atestă producerea de energie electrică din surse regenerabile (eoliană, solară, aerotermală, geotermală, biomasa, biogaz etc). Furnizorii de energie sunt obligaţi să achiziţioneze aceste certificate verzi şi să le transpună în facturile de energie electrică ale consumatorilor finali. Valoarea facturată la poziţia „certificat verde” reprezintă produsul dintre consumul de energie electrică şi cota de certificate verzi stabilită de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) să fie achiziţionată de furnizor. Preţul certificatelor verzi pe piaţă se actualizează trimestrial.
Articolul integral pe 7est.ro