Dovadă că business-ul scârţâie în continuare în România – dincolo de statisticile oficiale privind creşterea economică – sunt datele de la Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Ultimele informaţii, disponibile pentru perioada ianuarie-aprilie 2014, arată că 8.889 de firme au intrat în insolvenţă, declarându-se incapabile să mai funcţioneze în condiţii normale. În perioada similară din anul trecut declaraseră insolvenţa 10.379 firme.
Iar pe ansamblu, în ultimii doi ani şi patru luni, s-au înregistrat 65.283 de firme în insolvenţă (26.807 în 2012 şi 29.587 în 2013).
„România este ţara cu cea mai mare pondere a insolvenţelor în totalul firmelor, cu procente de zeci de ori mai mari chiar şi comparativ cu Polonia sau Ungaria”, afirmă specialiştii de la KeysFin. Potrivit acestora, cele mai multe firme care au intrat în insolvenţă sunt victimele blocajului financiar care ajunge, în unele cazuri, la șase-opt luni.
Mai simplu spus, din momentul în care tai o factură şi până o încasezi, s-ar putea să aştepţi mult şi bine. Iar dacă nu ai resurse financiare, intri la rândul tău în blocaj şi, în condiţiile în care băncile ezită în continuare să ofere finanţare, nu îţi rămâne decât să declari insolvenţa, să încerci să salvezi ce se mai poate.
Statisticile KeysFin arată că datoriile firmelor intrate în insolvenţă afectează în proporţie de 60-70% relaţiile dintre firme, iar restul se referă la finanţări bancare, acesta fiind, de altfel, principalul motiv pentru creşterea ratei creditelor neperformante acordate companiilor.
Guvernul a evaluat datoriile firmelor aflate în insolvenţă la 41 miliarde de lei. Autorităţile afirmă că în multe cazuri de insolvenţă este vorba de rea-voinţă, fapt confirmat de unii specialişti. „Sunt multe firme care profită de legislaţie şi îşi declară peste noapte insolvenţa. Nu mai plătesc datoriile la stat, îşi blochează partenerii de afaceri, încurcă economia”, declara, zilele trecute, premierul Victor Ponta. „Dacă măcar o parte dintre aceste datorii s-ar debloca, ar fi un lucru foarte bun şi credem că noua legislaţie va rezolva acest lucru”, a declarat premierul.
Insolvența, la modă în București
Potrivit datelor de la Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), cele mai periculoase zone de business, privite din prisma insolvenţelor, sunt Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Braşov,Timiş şi Bihor. Coincidenţă sau nu, aceştia sunt şi polii economici ai României, acolo unde se fac încă afaceri. În 2013, de exemplu, în Bucureşti şi Ilfov au intrat în insolvenţă 4.795 de firme, dintr-un total de 29.587 la nivel național.
La polul opus se află judeţele Botoşani, Teleorman, Olt, Neamţ şi Călăraşi, acolo unde abia dacă sunt puţin peste 100 de firme care au intrat în insolvenţă. Situaţia se repetă şi în acest an. Statistica ONRC situează la loc fruntaş Capitala, Braşovul, Timişul şi Bihorul, “new entry” fiind Iaşiul şi Galaţiul.
Ce trebuie să știi despre noul Cod al Insolvenței, promulgat de președinte
Președintele României, Traian Băsescu, a promulgat, ieri, noul Cod al Insolvenței, ce aduce modificări în procedura insolvenței și a falimentului.
Potrivit autorităților, noul Cod al Insolvenței ar urma să cureţe piaţa insolvenţelor. Potrivit noii legislaţii, durata maximă a insolvenţei va putea fi de patru ani de la confirmarea iniţială, cu un plan de reorganizare pe o perioadă de maximum trei ani.
În acest fel, firmele nu vor mai putea amâna la nesfârşit plata datoriilor, invocând diverse motive. Cine nu reuşeşte să îşi revină, să intre în faliment, spun experţii de la Ministerul Finanţelor.
Legea mai prevede că debitorul va putea demara procedura de insolvenţă doar în cazul unei valori-prag de 40.000 lei, iar vechimea minimă a creanţei pentru care se poate cere insolvenţa este de 60 de zile.
Pe de altă parte, dacă debitorul nu îşi respectă obligaţiile curente de plată pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, creditorul respectiv poate cere falimentul firmei aflate în insolvenţă.
În plus, în perioada de reorganizare, firmele vor putea încheia noi contracte, care să le permită să-şi continue cursul normal al activităţii.
Totodată, noul Cod al Insolvenţei limitează posibilitatea ca debitorii să-şi numească administratori favorabili. Potrivit noii legislații, administratorul provizoriu este numit, cu prioritate, de unul dintre creditori şi doar de către debitor în cazul în care nu există alte cereri.
Legea face referire şi la firmele de leasing care obțin acelaşi statut ca şi creditorii bancari. Cu alte cuvinte, ratele vor fi trecute în tabel, alături de celelalte obligaţii de plată.
Noul Cod al Insolvenţei mai prevede că cererile de insolvenţă vor putea fi judecate doar de către tribunalul în a cărui circumscripţie se află sediul principal sau sediul profesional al debitorului. Totodată, creditorii vor putea primi bunuri în loc de bani, în contul creanţelor.
Cum eviți să intri în hora insolvențelor
Experţii de la compania de business information şi credit risk management KeysFin vin cu câteva sugestii menite să-i ajute pe oamenii de afaceri să se ferească de situațiile care i-ar putea duce la insolvență.
În primul rând, aceștia trebuie să-şi construiască afacerea pornind de la realităţi, nu pe promisiuni, indiferent de la cine vin acestea.
În al doilea rând, întreprizătorii trebuie să se informeze temeinic cu privire la firmele cu care vor avea relaţii de business – cum stau cu cifra de afaceri, cu datoriile, ce plajă de clienţi au, dacă prezintă antecedente de natură să genereze posibile incidente comerciale etc.
În al treilea rând, este absolut esenţial construirea unui business-plan care să includă asigurări şi fonduri de “rezistenţă” în caz de blocaj financiar, susțin reprezentanții KeysFin.
În altă ordine de idei, e bine ca oamenii de afaceri să evite mirajul unei relaţii comerciale cu o firmă apărută peste noapte şi să încerce să îşi construiască grupuri de afaceri cu firme de încredere, cu un comportament corect.
„Decât să tai 50 de facturi şi să nu încasezi nimic, mai bine tai numai două, dar eşti sigur că vei fi plătit la timp”, afirmă experții citați.
