Într-un document intern al Volksbank, datat 14 octombrie 2008, şeful băncii austriece le ordona tuturor subalternilor să nu mai dea niciun credit nou în franci elveţieni. Anunţul i-a luat pe nepregătite chiar şi pe angajaţi.
„Personal, am rămas surprins când în octombrie 2008, când criza a lovit foarte tare, am rămas surprins total când primeam mail de la preşedintele băncii: stop creditarea”, a spus Ionuţ Dragomirescu, fost manager într-o bancă.
Pornind de la avertismentul din 2008, avocaţii clienţilor care au ajuns la procese cu banca susţin că aceştia ştiau ce vremuri grele vin pentru cei cu credite în franci elveţieni şi n-au făcut decât să le îngreuneze situaţia mărind dobânzile.
„A preconizat, şi-a făcut nişte calcule, a ştiut, cu un anumite grad de predictibilitate, că se poate întâmpla ca acest franc să explodeze”, a spus avocatul Gheorghe Piperea.
Alta este explicaţia băncii austriece. Aceasta susţine că n-a mai dat credite în franci elveţieni pentru că, pe fondul crizei, moneda devenise scumpă, ba chiar imposibil de accesat. Lucru ce s-a adeverit – în anii ce au urmat, francul şi-a dublat valoarea, iar Banca Naţională a reacţionat târziu. Abia în ultimii doi ani a pus piciorul în prag, limitând creditarea în valută.
„În România, ponderea creditelor în valută a ajuns să coboare după multă vreme la sub 60 la sută, iar după prognoza noastră este că se va duce la sub 50 la sută”, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale.
În prezent, situaţia celor care au credite în franci elveţieni se regăseşte într-un proiect de lege care propune conversia în lei, la cotaţia din momentul contractarii. Băncile se opun însă vehement.
„Ar trebui să se facă în mod cert la cursul de astăzi, dacă este considerat convenabil de către clienţi. Cred că nu este nicio bancă care să fi dat credite persoanelor fizice şi care să nu ofere posibilitatea unei anumite reeşalonări”, a spus Mihai Bogza, preşedintele unei banci comerciale.
Circa 200.000 de români au credite în franci elveţieni.
