„Deflaţia rea slăbeşte creşterea. Deflaţia bună susţine creşterea”, a arătat într-un raport Nancy Lazar, co-fondator şi partener la compania Cornerstone Macro.
Ştirea este o veste bună pentru investitorii americani. Miliardarul Paul Tudor Jones, unul dintre cei mai de succes manageri de fonduri, a afirmat pe 20 octombrie că acţiunile americane vor avea performanţe mai bune decât acţiunile de pe alte pieţe, până la sfârşitul anului, potrivit unor persoane care l-au auzit vorbind la conferinţa Robin Hood Investors din New York, la care publicul nu a avut acces.
Un alt manager de fonduri, David Tepper, care conduce Appaloosa Management, cu active de 20 de miliarde de dolari, a afirmat o zi mai târziu, la aceeaşi conferinţă, că investitorii ar trebui să înceapă sa parieze împotriva euro, potrivit unor surse.
Indicele american Standard&Poor’s 500 a crescut cu 6,3% în acest an, în timp ce Stoxx Europe 600 a scăzut cu 0,3%.
De la începutul acestui an, euro s-a depreciat cu 7,8% faţă de dolar.
Titlurile Trezoreriei SUA au înregistrat în acest an o creştere de 5,3%, comparativ cu 7,6% în cazul obligaţiunilor germane şi 15% în cazul celor elene, potrivit Bloomberg World Bond Indexes.
„Statele Unite au cele mai bune cărţi, în timp ce Europa are cărţi proaste”, a spus Jamie Dimon, director general al JPMorgan Chase, la un eveniment organizat săptămâna trecută de Urban Land Institute în New York.
Rezerva Federală urmează să anunţe în această săptămână încheierea programuluiu de achiziţii de obligaţiuni, în timp ce Banca Centrală Europeană a lansat astfel de achiziţii pentru a susţine inflaţia care se află la un nivel extrem de scăzut, după s-a exprimat preşedintele instituţiei, Mario Draghi.
„Deflaţia are o reputaţie proastă. A fost asociată cu Marea Depresiune din anii ’30 şi, mai recent, cu stagnarea din Japonia”, a spus Michael Bordo, profesor de economie la Rutgers University, în New Brunswick, New Jersey.
Potrivit cercetărilor acestuia, statele pot prospera şi atunci când are loc o scădere pe scară mare a preţurilor bunurilor şi serviciilor.
Bordo a explicat că ceea ce contează este ce determină tendinţa deflaţionistă. Dacă este o deficienţă a cererii, aşa cum spun numeroşti analişti că este cazul în zona euro, atunci sunt probleme. Dacă este vorba de creşterea ofertei, cum este cazul ofertei de petrol şi gaze din SUA, atunci este un factor pozitiv.
Până acum, nici în SUA, nici în zona euro nu a avut loc o scădere puternică a preţurilor.
Statele Unite au înregistrat în august o inflaţie de 1,5%. În zona euro, preţurile au urcat în septembrie cu 0,3%, cel mai scăzut ritm din aproape cinci ani, cu mult sub ţinta BCE de aproape 2%.
„Deflaţia domină părţi ale Europei, în special în vestul Europei”, a declarat Laurent Freixe, directorul operaţiunilor grupului în regiunea respectivă.
Europa este mai predispusă la „deflaţia rea” decât SUA, din cauza creşterii economice slabe, a şomajului ridicat şi a datoriilor neperformante.
Economia zonei euro a stagnat în trimestrul al doilea, în timp ce şomajul era în august de 11,5%, aproape de maximul de 12% atins în 2013. Aceşti factori exercită presiuni de scădere a salariilor.
Scăderea preţurilor şi a salariilor face mai dificilă rambursarea datoriilor. Din 2007, dintre economiile mari, numai Statele Unite şi Germania au redus ponderea datoriei publice şi private în PIB, potrivit datelor McKinsey Global Institute.
Zona euro se află într-un loc diferit faţă de SUA. Riscul este să intre într-o spirală de reducere a salariilor, în timp ce datoriile, în termeni reali, să crească”, a spus Marchel Alexandrovici, analist pentru zona Europa la Jefferies International, în Londra.
Salariile din SUA ar putea creşte odată cu reducerea şomajului, consideră Mark Zandi, economist şef la Moody’s Analytics, în West Chester, Pennsylvania.
Potrivit unui indice calculat de Moody’s, care a folosit date ale ADP Research Institute, salariile din SUA au urcat cu 4,1% în ultimul an, după ajustarea la inflaţie.
Rata şomajului din SUA era în septembrie de 5,9%, faţă de un maxim de 10% atins în octombrie 2009 şi aproape de un nivel optim de 5,2%-5,5% luat în considerare de majoritatea oficialilor Rezervei Federale.
Americanii profită de costul scăzut al energiei. În prezent, preţul mediu al unui galon de benzină din SUA este cu 17% sub un maxim atins în aprilie, potrivit datelor AAA, cea mai mare organizaţie a automobiliştilor din SUA.
Economia americană, cea mai mare din lume, este mai bine plasată decât Europa să suporte deflaţia, consideră Huw Pill, economist şef la Goldman Sachs Group în Londra.
În zona euro, cererea este mai scăzută decât în SUA, nivelul datoriilor este mai ridicat, iar structura economiei mai puţin flexibilă. Din acest motiv, există un risc mai mare ca deflaţia să aibă un efect negativ, a explicat Pill, fost oficial al BCE.
