În perioada de cinci ani de la începutul crizei financiare şi până la jumătatea lui 2014, sumele venite de la grupurile bancare străine către subsidiarele lor din România au scăzut cu 9,1 miliarde de euro, de la 22,1 miliarde de euro, la finele lui 2008, la doar 13 miliarde de euro, în iunie 2014. Cu exact aceeaşi valoare au crescut însă pasivele atrase de bănci de la clienţii interni.
Grupurile bancare străine şi-au redus substanţial expunerea pe piaţa românească. Nevoia de finanţare a fost acoperită, însă, de o creştere importantă a resurselor atrase pe plan local, adică economii ale populaţiei şi ale firmelor din ţară. La acest capitol, creşterea este similară cu scăderea înregistrată de finanţările de la grupurile-mamă. Astfel, valoarea pasivelor interne ale băncilor a urcat, din 2008 până la jumătatea acestui an, cu exact 9,1 miliarde de euro, adică de la 47,5 miliarde de euro, la 56,6 miliarde de euro.
Încă nu sunt probleme
Lichiditatea în sectorul bancar nu a fost o problemă anul trecut, arată raportul BNR pe 2013. Banca centrală şi-a reluat poziţia de debitor net în sistemul bancar şi a intrat pe pierdere, în timp ce liniile de finanţare de la băncile mamă s-au redus cu 1,2 miliarde de euro – sunt incluse şi liniile de finanţare care au ajuns la scadenţă şi nu au fost reînnoite
Potrivit BNR, banii au plecat din România pentru că băncile nu au găsit cerere eligibilă pentru ei – în timp ce firmele se plâng că nu au acces la creditare -, dar şi pentru că acţionarii străini au avut nevoie de bani acasă ca să-şi îmbunătăţească bilanţurile.
„Lichiditatea sectorului bancar românesc a continuat să se îmbunătăţească în anul 2013, concluzie reflectată şi de reducerea sumelor solicitate de bănci în cadrul operaţiunilor repo săptămânale iniţiate de banca centrală. Pe parcursul perioadei de referinţă, sumele atrase de bănci de la instituţii financiare nerezidente (în special băncile-mamă) s-au redus cu echivalentul a circa 1,2 miliarde euro. Contracţia finanţării externe s-a datorat unui cumul de factori: lipsa cererii eligibile de creditare; ajustarea bilanţurilor grupurilor bancare europene, în condiţiile pregătirii pentru exerciţiile de evaluare cuprinzătoare întreprinse de BCE, şi necesitatea conformării cu cerinţele de lichiditate mai stringente prevăzute de noul cadru de reglementare european“, se arată în raportul BNR.
Având în vedere că nivelul rezervelor minime obligatorii la valută era de 20% anul trecut, din cele 1,2 miliarde de euro s-ar fi putut acorda credite de 6 miliarde de euro, datorită multiplicatorului monetar aplicabil în sistemul rezervelor fracţionare. În schimb, creditul în valută s-a restrâns anul trecut cu 6,8% (aproximativ 1,8 miliarde de euro), iar ritmul de scădere s-a accentuat în acest an la 7,7% în aprilie.
Depozitele străinilor, înlocuite cu depozitele românilor
Expunerea principalelor bănci străine pe România a scăzut cu 18% în ultimii cinci ani. La nivelul întregului sistem, băncile străine au redus cu 19% liniile de finanţare, doar anul trecut. BNR apreciază că retragerea finanţării străine din România se face ordonat şi că aceasta este compensată cu economisirea internă. O economie care încearcă să reintre în procesul de convergenţă, cum este cea a României, se vede nevoită să apeleze din ce în ce mai mult la resursele interne, pentru a finanţa creditarea.
„Restrângerea finanţării externe asigurate de băncile-mamă a continuat să se desfăşoare într-o manieră ordonată, retragerea liniilor de credit externe fiind compensată de creşterea depozitelor interne. La 31 decembrie 2013, expunerea faţă de România a celor nouă bănci participante la Iniţiativa Europeană de Coordonare Bancară Vienna 1.0 a fost inferioară cu 17,9% nivelului din martie 2009; calculată pentru întregul sistem, finanţarea de la băncile-mamă s-a redus pe parcursul anului 2013 cu 19,1%, fără ca această evoluţie să afecteze însă baza de capital a băncilor din România“, se arată în raportul BNR.
Unde se duc banii lăsaţi liberi de BNR
BNR a scăzut în acest an, în doi paşi, rezervele minime la pasivele în valută, de la 20% la 16%, ceea ce înseamnă că băncile au primit aproximativ un miliard de euro în cash. După ce BNR a scăzut RMO în ianuarie, creditul în valută s-a redus cu 4,3% (-5,7 miliarde de lei) până în luna mai, ceea ce arată că banii eliberaţi nu s-au dus în creditare. Cel mai probabil, aceştia vor fi orientaţi către finanţarea statului sau către repatrierea liniilor de credit contractate în anii anterior de la băncile mamă.
