În ultimele zece zile bancare, leul s-a depreciat cu circa 0,9% în raport cu moneda unică europeană, un euro fiind cotat, ieri, de BNR la 4,4705 lei, față de o cotație de 4,4315 lei/euro, pe 5 decembrie. Raportat la dolarul american, moneda națională a pierdut și mai mult:1,06%, cursul crescând de la 3,5865 lei pentru un dolar SUA, pe data de 5 decembrie, până la 3,625 lei/dolar, pe 18 decembrie.
La această situație a contribuit în mare parte deprecierea rublei rusești din ultimele zile, în contextul prăbușirii prețurilor petrolului pe piețele internaționale, precum și războiul economic cu statele occidentale.
Rubla rusească a marcat o depreciere severă față de dolar, de 60%, piețele financiare intrând în panică mai ales după ce Banca Centrală a Rusiei a decis majorarea de urgență a dobânzii de politică monetară de la 10,5% până la 17%. Drept răspuns, moneda Rusiei s-a depreciat, iar bursa de la Moscova s-a prăbușit.
Chiar dacă în ultimele două zile, rubla s-a oprit din degringoladă și chiar s-a apreciat ușor, mișcarea nu este de natură să-i convingă pe marii investitori internaționali că situația s-a normalizat și criza a trecut.
Mai grav pentru România și pentru alte state emergente din Europa Centrală și de Est este faptul că marii investitori și fonduri de investiții internaționale privesc această zonă ca fiind strâns legată de Rusia. În aceste condiții, când Rusia răcește, întreaga regiune din care face parte și România începe să strănute.
Numeroși analiști economici ruși au făcut o paralelă între ce se întâmplă astăzi și criza financiară rusească din 1998, când rubla s-a prăbușit în doar câteva zile, iar autoritățile s-au văzut obligate să declare incapacitatea de plată. Atunci, în anul 1998, prăbușirea rublei a tras în jos toate valutele statelor din regiune, inclusiv leul românesc, care s-a depreciat masiv, generând o inflație puternică.
