Cristina Popovici

Povestea celui mai bogat roman de la sfarsitul secolului al XIX-lea

Cantacuzino, cel mai bogat roman, parcul carol

Nababul a fost cel mai bogat român al perioadei Belle Epoque, a lăsat în urma lui palate, case şi multe legende. Gheorghe Grigore Cantacuzino este un descendent al Cantacuzinilor din Bizanţ, primar al Capitalei, şef al partidului Conservator şi prim ministru al României. Un om pe care Nicolae Iorga l-a numit „Cel din urmă reprezentant al boierului mare de odinioară”.

„Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit Nababul, este un om politic, un ctitor din spaţiu românesc extraordinar de interesant. El a fost doctor în drept, doctorat obţinut de la Paris. Familia însăşi era bogată, prin căsătorie prin moşteniri, dar a mai fost ceva, aurul negru decoperit pe moşiile lui, de aceea s-a numit şi Nabab, acest boier român cu obârşii bizantine să fie cel mai bogat om din ţară”, spune Georgeta Filitti, istoric.

Nababul s-a implicat în viaţa politică şi administrativă. În funcţia de prim-ministru a donat bani pentru înzestrarea armatei şi construcţia de poduri şi căi ferate. Ca primar al Bucureştiului şi-a donat salariu statului. Iar tot din banii lui a construit o fântână pe câmpia Filaretului, astăzi în Parcul Carol, cu ornamente realizate de sculptorul Karl Storck.

„Rămâne absolut reprezentativ pentru ceea ce înseamnă un ctitor, un constructor, un om de familie. şi lucrul acesta se vede în tot ce a a lăsat el”, adaugă Georgeta Filitti.

Chiar și așa, au existat voci în vreme care îl descriu ca pe un om zgârcit.

I. Gh. Duca, în „Portrete şi amintiri”: „Nababul nu-şi arăta mâinile. Le ţinea dosite în buzunare, de unde se auzea zăngănitul ritmic al unor obiecte metalice. Se spunea că n-avea niciodată un gologan şi că, dacă din întâmplare se urca într-o birjă, n-avea cu ce-o plăti. Nababul se juca cu cheile nenumăratelor sale case de fier în care nu ţinea aur sau argint, ci vrafuri de acte şi pergamente, documentele de veacuri ale familiei Cantacuzinilor”.

Gheorge Grigore Cantacuzino s-a îngrijit şi de bunăstarea familiei, a avut cinci copii, dar doi au murit în aceeaşi zi, de difterie. A lăsat în urmă trei palate, clădiri cunoscute şi solide, două dintre ele încă în perfectă stare. Este vorba despre castelul de la Buşteni, la domeniul Zamora, un palat început şi neterminat în Floreşti, supranumit Micul Trianon şi de casa cu lei din Bucureşti, de pe Calea Victoriei, actualul muzeu George Enescu.

 

Citiți mai multe pe digi24.ro.