Lucrări de autostrăzi sau de modernizare a drumurilor naţionale blocate cu lunile, proiecte de realizare a unor noi unităţi energetice hidro sau nucleare despre care se vorbeşte an de an, mai ales cu ocazia vizitelor externe ale guvernanţilor, dar care în fapt nu avansează deloc, reţele de irigaţii a căror lungime scade an de an în loc să crească, perdele forestiere existente doar pe hârtie, astfel poate fi descrisă România ultimilor ani din punct de vedere a investiţiilor publice. Cu greu pot fi văzute progrese în dezvoltarea infrastructurii de transport, medicale sau energetice, iar impresia de ţară încremenită este confirmată de statistici.
Anul trecut, România a înregistrat cel mai mic nivel al investiţiilor publice în PIB, a arătat ieri Consiliul Fiscal (CF), organism independent însărcinat cu supervizarea politicilor fiscale ale statului, în raportul său privind reducerea TVA la alimente începând din data de 1 iunie. Calcule făcute de către „România liberă“ arată involuţia. Dacă în 2009 ponderea în PIB a cheltuielilor de capital a fost de 4,6% din PIB, acesta fiind maximul înregistrat în ultimul deceniu, anul trecut ponderea a fost de 2,5%. În doar trei ani ponderea investiţiilor aproape că s-a înjumătăţit. Dar ce înseamnă aceasta? Că în 2014, în comparaţie cu 2009, s-au cheltuit mai puţin cu 3 miliarde de euro, sumă din care s–ar fi putut construi 500 de kilometri de autostradă, desigur dacă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ar fi avut capacitatea administrativă de a gestiona proiecte atât de ample.
