„O investigaţie de la ANAF e una, dar o investigaţie cu poliţia, cu procuratura e alta. În trecut, ANAF se uita mult în hârtii. Acum, sunt cazuri în care hârtiile sunt în regulă, dar în spate sunt probleme, operaţiuni fictive de exemplu. Investigaţia făcută de procuror se duce mult mai în detaliu. Oamenii se gândesc care sunt punctele slabe în companie, discută mai mult cu consultantul fiscal şi avocatul.“
Rezultatul este că atât antreprenorii locali, şi multinaţionalele au ajuns în multe cazuri „să sufle şi în iaurt“, îşi pun probleme care nu există şi gândesc integrat, fiscal şi penal.
Conform legii, un control fiscal derulat de ANAF poate merge cu 6 ani în urmă, dar dacă investigaţia ajunge în zona penală, decizia aparţine procurorului şi verificarea documentelor financiar-fiscale poate merge chiar şi peste zece ani în spate.
